Părintele Calistrat, mesaj pentru poporul român. „Dacă la moartea noastră nu-și amintește nimeni cu drag de noi degeaba am trăit”.
Părintele Calistrat, de la mănăstirea Vlădiceni, de lângă Iași, a fost depistat pozitiv în urma testului COVID. Părintele se simte bine, după cum singur spune în mesajele publice. În această perioadă de vindecare, Părintele Calistrat a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj despre starea în care se găsește poporul român.
Părintele vorbește despre boala care ne-a cotropit pe toți, plictiseala. Despre faptul că există cărți pe care nimeni nu le mai citește, despre faptul că oamenii se feresc de romantism, despre futilitatea vieții.
„ȘTIINȚA ÎNGÂMFĂ, ÎNȚELEPCIUNEA ZIDEȘTE”.(Filocalia).
”Astăzi, nimeni nu mai citește nimic, nu mai vor, nu mai are rost, nu le place, se plictisesc!
De ce oare?
– Stau biblioteci întregi prăfuite și ne trebuie aspiratoare pentru cărți, nu pentru dușumele!
– Nimeni nu vrea să deschidă o carte, nimeni nu răsfoiește o pagină, pentru că astăzi în era tehnologiilor moderne, EPOCA CITITULUI A ADORMIT, EPOCA SCRISULUI DE MÂNĂ A ADORMIT, EPOCA MEMORĂRII SAU A POEZIEI A ADORMIT, epoca analizei pe text este inexistentă, alegerea de idei sau rezumatul unei teme, au dispărut demult.
– DE CE OARE ?
– Pentru că omul modern, nu mai merge pe sinteză, omul merge exact ca un robot, care adună câte ceva unde găsește și se satură cu nimic.
– Astăzi, nouă ne trebuie două ore să bem cafeaua dimineața, două ore să ne trezim din oboseală, două ore să ajungem la serviciu și două ore să ne pregătim de plecare spre casă, când facem performanța?
– Aceasta este adevarata pregătire ilustră a unei societăți moderne și tehnologizate cu roboți inteligenți într-o lume cu minți obosite, plictisite, diluate și dezinterate!
– Și ce dacă !
Asta-i viața și ne adaptăm spre nimic sau zero, deși pretindem că toate merg bine în jurul nostru, într-o societate convulsivă și diluată inteligibil.
– Cât mai este timp, să facem ceva bun să rămână în urma noastră, să ne pomenească generațiile viitoare!
– Așa cum a trudit și marele poet național Eminescu, el nu se gândea că noi o să-l lăudăm astăzi, el la vremea lui a scris și a compus poezie, să avem noi astăzi înțelesuri și frumuseți ale sentimentului uman de iubire, trăire și filozofie și contemplare de frumos și cosmos !
– Astăzi, între arta plăcerii sexuale și poezia de dragoste este o mare diferență, am pierdut boemul, sentimentele, șoaptele iubirii, căldura inimii, visarea iubirii, respectul, demnitatea, bărbăția, regalul sufletesc al masculinului perfect din tânărul îndrăgostit.
– Nu mai poți să ceri unui bărbat adevărat și îndragostit să recite versuri din Luceafărul, când pofta și aprinderea erotică a plăcerilor îl transformă într-o fiară încălzită spre dezmăț, lipsit de orice bariere sau limite morale.
– Lipsește umanul, normalul, firescul, moralul, feciorescul și frumosul interior din noi cu desăvârșire, astăzi ca oameni acționăm conform instinctelor animalice a biologicului din noi, nu mai slujim înțelepciunii și valorilor morale și umane din ierarhia valorică a lucrurilor.
– Degeaba adunăm și îngrămădim titluri, onoruri și facem doctorate, mastere, sau terminăm școli înalte, daca nu mai suntem umani și morali.
– Dacă la moartea noastră, nu-și amintește nimeni cu drag de noi sau de faptele vieții noastre, degeaba am trăit, degeaba am murit, totul devine un mare nonsens.
Moartea rămâne singura sită care cerne adânc prostia și o leapădă la locul ei!
– Memoriile, istoriile, legendele, amintirile, timpul, faptele, gloria, se scriu în cursorul timpului prin memoria celor care le evocă după noi, dacă au ce evoca, altfel rămânem niște mari anonimi ai timpului pierdut fără rost !
– Faptele, sunt ca niște porumbei care zboară dinspre porumbarele lor, spre alte și alte generații, sau dintr-o generație într-altă generație și marchează umbra fostei noastre existențe prin lucrurile frumos făcute, binele făcut bine, acela rămâne și peste 1000 de ani!
– Să ne facem datoria la modul cel mai sacru, în orice domeniu, căci restul, rămâne treaba lui Dumnezeu!
– Simțul datoriei este mai puternic și decât al onoarei personale, orice lucru făcut la modul ilustru, obligă pe Dumnezeu la răsplătire veșnică.
– „Taci tu să vorbească faptele tale”.(Iachint al Putnei)”, este mesajul Părintelui Calistrat.
