Parchetul European a remis un comunicat despre activitatea desfășurată în România de procurori. E vorba de suspiciuni privind fraudarea fondurilor europene.
Parchetul condus de Kovesi anchetează o fraudă cu fonduri europene pentru Delta Dunării. Primele percheziții
Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a anunțat efectuarea mai multor percheziții în România – în Bucureşti, Gorj, Giurgiu şi zona Deltei Dunării.
De la începutul anului 2018, Parchetul European suspectează trei persoane de constituirea unui grup infracțional organizat, în scopul fraudării fondurilor europene pentru dezvoltarea Deltei Dunării (Programul Operațional Regional 2014-2020). Suma s-ar ridica la 3 milioane de euro.
Parchetul European explică mecanismul de tip „suveică” prin care au acționat suspecții de fraudă
Conform procurorilor europeni, suspecții de fraude au dezvoltat o schemă cu șapte societăți comerciale, controlate fie direct, fie prin intermediari. Grupul infracțional continuă să activeze și în prezent, potrivit acuzațiilor aduse de procurorii de la Bruxelles, fiecare dintre suspecți având un rol bine stabilit și acționând în mod coordonat.
Totul s-a derulat și se derulează prin patru societăți care au accesat în mod abuziv fonduri europene și le-au folosit în alte zone din România, în afara Deltei Dunării. Procurorii spun că suspecții au pus la punct un sistem prin care, pe baza unor documente inexacte, au creat o aparență falsă privind locul de implementare a proiectelor, existența resurselor financiare aferente contribuției proprii și organizarea transparentă a procedurilor de achiziție. Manipularea procedurilor de achiziții publice a dus la stabilirea unor prețuri crescute în mod artificial.
Cel de-al treilea suspect a furnizat echipamente celor patru societăți controlate de ceilalți doi, la un preț supraevaluat. Echipamentele au fost achiziționate cu fonduri europene (aproximativ 70% dintre ele). Interesul grupului a fost de a menține prețurile de achiziție la un nivel cât mai ridicat, pentru a obține rambursarea unor sume cât mai mari din fondurile europene. Ulterior, diferența dintre prețul real și prețul de achiziție declarat autorității de management a rămas la dispoziția grupului, susțin anchetatorii.
Pentru a supraevalua valoarea echipamentelor, au fost folosite alte trei societăți, toate controlate de cel de-al treilea suspect: echipamentele au fost importate în România prin intermediul primei societăți și apoi vândute unei a doua societăți, înregistrată în Bulgaria. Atunci a avut loc o primă majorare de preț. Ulterior, societatea cu sediul în Bulgaria a vândut echipamentele către societățile controlate de ceilalți doi membri ai grupului, la prețuri din nou majorate. Pentru a crea o justificare aparentă a acestei creșteri de preț, a fost utilizată o a treia societate, creând aparența că au fost prestate servicii asociate echipamentelor vândute beneficiarilor de fonduri europene și în conturile căreia au fost transferate sumele rezultate din creșterea de preț, se arată în comunicatul de presă emis de EPPO.
