Ordonanța austerității a înfuriat mai multe categorii de salariați. Sectorul bugetar și cel privat sunt deopotrivă vizate de tăieri, iar micii antreprenori sunt la rândul lor loviți puternic de măsurile de reducere a deficitului bugetar.
Explicația adusă de Andreea Crețulescu, jurnalistă și absolventă a Facultății de Drept, este aceea că gaura din buget va ajunge la 100 miliarde de lei în lipsa oricăror măsuri, „o sumă nemaivăzută și greu de suportat”:
„Adevăratul motiv pentru care Guvernul recurge la austeritate prin ordonanțe este urmat, foarte simplu îl gasim intr-unul din drafturile pe surse, dacă nu intervine nimic, gaura la buget va fi 100 de miliarde de lei, o sumă nemaivăzută si greu de suportat. Așadar, primul draft de ordonanță vizează reforma în zona bugetară, unde s-ar tăia posturi neocupate ca șefimea sa castige mai putin (…)”, a declarat aceasta.
Un angajat la stat face cât trei la privat
România are un aparat bugetar foarte amplu. Sunt chiar și de două sau chiar trei ori mai mulți angajați la stat față de alte țări, atunci când este să raportăm sectorul bugetar la cel privat.
„Romaânia este fruntașă în privința aparatului bugetar, înseamnă că în România, un angajat de la stat este echivalent cu 3 la privat, în alte țări avem un angajat la stat vs 6 la privat și dacă vorba de nemți, la ei lucrurile stau diferit, 1 angajat la 10. Nu stim ce va fi cu reforma ca in realitate, dupa noua lege a salarizarii, acel efort bugetar s-a dublat, pe anumite zone chiar triplat, a permis portite si a facut ca in anumite zone sporurile sa fie de 2-3 ori cât salariul, media salariului la stat in ultimele 3-4 ani peste media salarială de la privat”, a mai explicat Andreea Crețulescu. Astfel, numărul foarte mare de angajați la stat, precum și sumele colosale pe care le câștigă, în special datorită componentei variabile, ne pun într-o primejdie economică, conform prezentatoarei de la România TV.
Cum justifică oficialii celebra Ordonanță?
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor Publice, transmite următoarele:
„Reducerea cheltuielilor publice nu trebuie privită ca o măsură austeră sau o restricţie asupra dezvoltării, ci ca o strategie necesară pentru a asigura o creştere economică durabilă şi pentru a oferi oportunităţi de dezvoltare”.
Pe de altă parte, mulți români se întreabă ce se va întâmpla cu pensiile speciale. În momentul de față, legea pensiilor de serviciu a fost trimisă înapoi în Parlament de către CCR, iar Comisia Europeană, care ne va acorda bani prin PNRR și în funcție de atingerea acestui jalon, ne bate la ușă.
În această incertitudine bugetară, Marcel Boloș afirmă că „pachetul de măsuri trebuie să ne aducă încă din 2023 o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei”. ”Cât despre măsurile fiscale, nu există, pentru moment, nici simulări finale, nici decizii finale, convenite în Coaliţia de guvernare. Nu ne dorim să bulversăm mediul de afaceri sau populaţia, vom prezenta transparent şi integrat toate propunerile şi deciziile pe care Guvernul Ciolacu le va lua în această zonă”.
