Grupul celor 20 de economii majore a ajuns la un compromis greu de obținut cu privire la războiul din Ucraina. G20 a acoperit alte divergențe cheie în declarația de la summitul de la sfârșitul săptămânii trecute. Au fost prezentate puține realizări concrete în ceea ce privește misiunea sa principală de a răspunde la problemele financiare globale.
Includerea Uniunii Africane ca nou membru a reprezentat o victorie pentru India, țara gazdă, și pentru economiile în curs de dezvoltare. Totuși, restul a fost dezamăgitor.
Rezultatele obține la summitul G20
„G20 a dat cele mai bune rezultate ca forum multilateral atunci când a reușit să ajungă la un consens – nu doar în ceea ce privește limbajul, ci și acțiunile – pentru a face față unor probleme globale grave, cum ar fi crizele financiare globale. Privind în viitor, accentul ar trebui să fie pus pe acest lucru, nu pe declarația în sine”, a declarat Michael Froman. Acesta este președintele Consiliului pentru Relații Externe din New York. De asemenea, Froman a fost negociator al Washingtonului pentru G20 și G8.
Declarația summitului a evitat să condamne Rusia pentru războiul din Ucraina. Totuși, a evidențiat suferința umană pe care conflictul a provocat-o. De asemenea, a cerut tuturor statelor să nu folosească forța pentru a acapara teritorii.
Puțini se așteptau ca G20 să ajungă la un consens asupra documentului, cu atât mai puțin în prima după-amiază a summitului de două zile. Grupul nu a reușit să ajungă la un acord asupra unui comunicat unic la cele aproximativ 20 de reuniuni ministeriale. Acest lucru s-a produs din cauza poziției înăsprite față de război.
Un eșec în a ajunge la un acord asupra unei declarații la summit ar fi semnalat că G20 este divizat, poate irevocabil, între Occident pe de o parte și China și Rusia pe de altă parte, au declarat analiștii.
Și, în condițiile în care Beijingul face presiuni pentru a reorganiza ordinea mondială prin extinderea unor grupări precum BRICS și Organizația de Cooperare de la Shanghai, G20 ar fi putut sfârși prin a deveni irelevant, au spus aceștia.
Un summit dificil
G20 a fost înființat ca o platformă a miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale în 1999. Acesta a fost înființat pentru a contracara efectele crizei financiare asiatice. Reuniunea a fost extinsă pentru a include lideri după criza financiară globală din 2008.
Rolul său principal a fost acela de a coordona răspunsurile la problemele economice. De asemenea, grupul a ajutat națiunile cu venituri mici să își gestioneze povara datoriei în cadrul cadrului comun din ultimii ani.
Anul acesta, rezolvarea divergențelor privind războiul din Ucraina și alte probleme a necesitat 25 de zile de negocieri, a declarat Svetlana Lukaș, sherpa rus al G20, sau negociatorul guvernamental.
„Acesta a fost unul dintre cele mai dificile summituri G20 din istoria de aproape douăzeci de ani a forumului”, a declarat Lukaș.
Nicio decizie la summit
Procesul G20 necesită un consens asupra tuturor deciziilor. Acest lucru înseamnă că va urmări „cel mai mic numitor comun”, a declarat Patryk Kugiel. Acesta este analist senior la Institutul polonez de afaceri internaționale din Varșovia.
„Prin urmare, nu avem nicio decizie concretă și substanțială, niciun angajament, nicio promisiune din partea G20 cu privire la niciuna dintre provocările globale presante, de la schimbările climatice la datorie. Acest lucru face ca forumul să fie ineficient, chiar inutil”, a adăugat Kugiel.
La reuniunea de la New Delhi, liderii au convenit să urmărească triplarea capacității de energie regenerabilă la nivel mondial până în 2030. De asemenea, au acceptat necesitatea de a reduce treptat energia pe bază de cărbune care nu a scăzut. Ei nu au stabilit niciun calendar. Totuși, au declarat că utilizarea cărbunelui trebuie să fie redusă în funcție de circumstanțele naționale.
Cărbunele este în curs de eliminare treptată din sistemul energetic în multe țări industrializate. Acesta este încă un combustibil vital în multe economii în curs de dezvoltare și ar putea rămâne astfel timp de decenii.
Reuniunea a convenit să abordeze vulnerabilitățile datoriei țărilor sărace. De asemenea, summitul a consolidat și a reformat băncile multilaterale de dezvoltare, dar fără a stabili obiective concrete. Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește revenirea Rusiei la inițiativa de la Marea Neagră. Declarația a solicitat un flux sigur de cereale, alimente și îngrășăminte atât din Ucraina, cât și din Rusia.
Teama de dezamăgire
Declarația summitului a părut a fi un câștig major. S-a ajuns la un consens asupra unui limbaj acceptabil pentru a face referire la războiul din Ucraina.
Ministrul de externe Serghei Lavrov, care a reprezentat Rusia, a declarat că președinția Indiei, „probabil pentru prima dată în întreaga existență a G20, a consolidat cu adevărat participanții la G20 din Sudul Global”. Diplomații au declarat că negociatorii din India, Indonezia, Brazilia și Africa de Sud au condus consensul din documentul summitului. Statele Unite, Germania și Marea Britanie au lăudat declarația.
Nu a existat niciun cuvânt oficial din partea Chinei. Agenția sa de știri de stat Xinhua a afirmat într-un comentariu de sâmbătă că G20 ar putea fi încă pus în funcțiune.
Prezența Chinei a fost discretă la reuniune. Președintele Xi Jinping a fost absent. Beijingul a fost reprezentat de premierul Li Qiang. Acesta și-a preluat funcția în luna martie a acestui an, conform reuters.com.
Un oficial francez a declarat că „G20 rămâne de fapt un club capabil să creeze un consens între nord și sud și est și vest”. În ciuda lipsei de progrese concrete, Harsh Vardhan Shringla, coordonatorul șef al G20 din India, a declarat că reuniunea a făcut ca grupul să avanseze.
„Preocupările lumii în curs de dezvoltare sunt atât de mari încât, dacă ați eșua… ar trebui să se confrunte cu probleme mult mai mari de divizare și, aș spune, chiar de dezamăgire”, a declarat el pentru Reuters.
