În primele patruzeci de zile după Paști, Iisus a umblat printre oameni. Abia apoi el s-a înălțat la ceruri. În această perioadă, există mai multe obiceiuri pe care trebuie să le urmezi pentru a-ți purifica sufletul și pentru a-ți asigura sănătatea și norocul de-a lungul întregului an.
Cea mai cunoscută tradiție din această perioadă este salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!” În afara acestei formule de salut, mai sunt însă niște obiceiuri de care este cel mai bine să ținem seama. Ciocnitul ouălor, de exemplu, rămâne și el în seria de ritualuri cu caracter sacru pe care le practicăm. Se spune că acele ouă roșii care rămân bune până la Înălțare sunt garanția unui an prosper pentru persoana care le-a vopsit și pentru familia ei.
Ce facem în Săptămâna Luminată
Săptămâna Luminată este prima pe care Hristos a petrecut-o printre cei vii după învierea Sa. În cinstea Mântuitorului și a faptul că el a învins moartea și a deschis Porțile Raiului, oamenii dau de pomană și-i cinstesc pe cei adormiți. În Lunea Albă, adică a doua zi de Paști, oamenii merg adesea „cu udatul” – ei își vizitează rudele și le stropesc cu apă pe față pentru a aminti de minunea pe care a făcut-o Iisus atunci când a readus la viață o tânără evreică pe care părinții o credeau pierdută pe vecie.
În zonele rurale, există chiar și o variantă pascală a colindatului, care se numește „valarit”. Tinerii „valari” merg din casă în casă, recită poezii și sunt invitați la masă. Cel mai des, ei merg în casele unde există și fete de măritat, valaritul având și o componentă de pețit, așa cum are și colindatul în unele regiuni.
Ce restricții există?
Dat fiind că Paștele este o sărbătoare solemnă, mulți credincioși continuă să-și impună restricții mai mult timp. Prin tradiție, amintim Joile Verzi sau Joile Oprite. În aceste zile, care reprezintă un ciclu de 3, 7 sau 9 joi și care se întind de la Înviere și până la a doua săptămână după Rusalii sau Cincizecime, există anumite interdicții, se arată într-un articol publicat de Kanal D. Activitățile interzise sunt mai ales casnice, pastorale și agrare. Prin datină, zilele respective sunt considerate ghinioniste, chiar potrivnice anumitor munci. Tocmai din acest motiv, lucrul câmpului este în vârful listei de practici nerecomandate în Joile Verzi sau Oprite.
Pe de altă parte, Paștii reprezintă o sărbătoare a înnoirii. Înainte de a căpăta și însemnătatea creștină, sacrificiul suprem al Mântuitorului și învierea Lui, ea era asociată cu renașterea naturii. Dată fiind natura ciclului de moarte și renaștere pe care o are și conform tradițiilor precreștine, dar și celor ortodoxe și catolice, se favorizează consumul de ouă, miel și verdețuri.
