Regele Decebal (cel mai temut dușman al Romei), înainte de cucerirea Daciei de către romani, ar fi dat un ordin ca să fie ascunsă comoara uriașă adunată în cetatea de la Sarmizegetusa.
„Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri și săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulțime de argint și de aur, precum și alte lucruri foarte prețioase, așezase peste ele pietre și îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranță, în niște peșteri, veștminte și alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca să nu dea nimic pe față”, potrivit istoricului latin Dio Cassius.
Ar fi fost vorba de tone de aur, argint și pietre prețioase care, potrivit estimărilor, ar valoara peste 10 miliarde de euro la nivelul prețurilor din timpurile noastre.
Ce s-a întâmplat cu comoara lui Decebal
La sfârșitul anului 105, potrivit relatărilor istoricului roman Lucius Cassius (155-229), Decebal ar fi dat ordin să fie îngropată o adevărată comoară, ca să nu ajungă pe mâinile romanilor.
O parte din comoară, se pare că a fost descoperită de romani, ceea ce dovedește că de-a lungul secolelor mulți au fost cei care au săpat pe urmele ei.
De asemenea, legenda a atras sute de aventurieri care au săpat în jurul localităților Grădiște, Bucovna, Ruși și Călan (Hunedoara) în căutarea comorii respective.
Dar nu numai aventurierii au căutat moștenirea regelui Decebal. Între anii 1460-1470, inclusiv Matei Corvin ar fi dat dispoziție să fie excavată albia râului Strei. Și se pare că a găsit ceva, dovadă că, la numai câțiva ani distanță, a plătit formarea unei armate uriașe care a învins turcii.
Totodată, potrivit unor documente vieneze, între anii 1845-1846, în perimetrul Munților Orăștie s-ar mai fi găsit 165 kg de aur și peste 300 kg de argint care proveneau din perioada dacilor. Nu se știe însă dacă este vorba despre comoara lui Decebal…
Mulți au săpat după comoara lui Decebal
Un lucru este sigur, însă. În zonă au săpat cam toți cei care s-au aflat la putere în ultimul secol, de la nemți la comuniști și ruși.
Un dizident anti-comunist, Julian Chitta a declarat că în anul 1959, a fost pus, împreună cu alți 500 de oameni aflați în lagărul de muncă de la Hunedoara, să sape în albia Streiului, în niște zone monitorizate de arheologii sovietici, a scis adevărul.ro.
Astfel, Julian Chitta a spus: ,,Mai târziu am aflat că aceeași echipă de „arheologi sovietici” a scanat cu niște aparate electronice groaie toți pereții castelului Corvin de la Hunedoara, făcând găuri în piatră, și coborând niște oameni în „Fântâna turcilor” și în „Tunelul de scăpare”.
În prezent, mai există locuri ascunse în care tezaurul dac este încă intact. Cei care cred acest lucru sunt încă destul de mulți, dovadă fiind descoperirea, de-a lungul timpului, a brățărilor dacice.
Referitor la acest aspect, se estimează că tezaurul dac ar valora, în banii noștri, peste 10 miliarde de euro. Iar ceea ce a mai rămas din tezaur poate fi găsit dacă autoritățile ar sprijini arheologii să folosească tehnologia modernă pentru a scana 3D întregul sit arheologic de la Sarmizegetusa și perimetrul Munților Orăștie, potrivit dir.org.ro
