”O inimă bună a încetat să mai bată, un suflet mare s-a ridicat la cer”.
La vârsta de 45 de ani, asistentul medical George Lăcustă a fost găsit mort, de către colegii de serviciu, în locuința sa din municipiul Focșani.
FOTO facebook.com
George Lăcustă era cunoscut ca asistent medical la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului de Urgență Focșani, iar timp de 15 ani lucrase la Secția de radiologie a aceleiași unități medicale.
Cine a găsit trupul neînsuflețit al lui George Lăcustă
Bărbatul, care nu era căsătorit, nu a mai răspuns la telefon celor care îl sunau să îl felicite de ziua sa de naștere. Prin urmare, acesta a fost găsit decedat în casă de o persoană apropiată.
În acest caz, poliția a deschis dosar penal pentru moarte suspectă și se fac cercetări pentru a se stabili cu exactitate cauza producerii decesului.
La aflarea tristei vești, pe rețelele de socializare au fost scrise zeci de mesaje de regrete și condoleanțe
Șocați de moartea lui George Lăcustă, colegii acestuia au transmis zeci de mesaje de regret și condoleanțe pe rețelele de socializare.
Reprezentanții Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România Filiala Vrancea, pe pagina de Facebook, au scris următoarele:
”O inimă bună a încetat să mai bată, un suflet mare s-a ridicat la cer, lăsând în urmă o nemărginită durere și un gol imens. Drum lin către Ceruri, dragul nostru coleg asistent medical George Lăcustă. Suntem înmărmuriți de durere… Ai plecat atât de devreme… Dumnezeu să te odihnească în pace! Vei rămâne mereu colegul nostru și te vom purta în suflet pe vecie!”
O colegă a asistentului medical George Lăcustă a scris, de asemenea, pe pagina de Facebook a Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România Filiala Vrancea (facebook.com/filialavrancea):
„Dragă George am vrut să te sun azi să îți spun la mulți ani!…nu pot să cred că ai plecat…așa …am fost colegi, prieteni… îmi pare atât de rău… Rămas bun… nu o să uit niciodată veselia și zâmbetul tău… pofta cu care râdeai…”.
