Pe platoul Kongshaug din Stjørdal, Norvegia a fost decoperit, cu un detector de metale, un mare tezaur de comori din epoca vikingă.
Cel care a făcut această descoperire este Pawel Bednarski. Iar, aceasta s-a întâmplat la data de 21 decembrie 2021. Mai întâi, Pawel a descoperit un inel mic, pe care l-a considerat nesemnificativ la momentul respectiv, însă acesta a dus la un tezaur de obiecte din argint, inclusiv monede, brățări, inele și sârmă de argint.
„Primul lucru pe care l-am găsit a fost un mic inel, care la prima vedere nu părea deosebit de interesant. Apoi a apărut un alt inel – și apoi o bucată de brățară”, a povestit Bednarski.
Tezaurul a fost localizat la o adâncime cuprinsă între doi și șapte centimetri sub pământ.
Bednarski a declarat că „obiectele erau acoperite de lut, așa că nu a fost ușor de văzut cum arătau. Abia când am ajuns acasă și am clătit una dintre piesele de brățară mi-am dat seama că era o descoperire interesantă”.
Descoperire confirmată
Pawel Bednarski a trimis artefactele arheologilor municipalității județene pentru identificare, care au confirmat că descoperirea datează din epoca vikingă.
Utilizarea detectoarelor de metale în Norvegia este legală, atâta timp cât proprietarul terenului și-a dat acordul.
Dar, orice descoperire trebuie declarată în conformitate cu Legea norvegiană privind patrimoniul cultural, obiectele pre-medievale și medievale (până la 1537 d.Hr.) devenind automat proprietate de stat.
Ministerul poate decide asupra unei recompense, care va fi împărțită în mod egal între descoperitor și proprietarul terenului.
Comoara găsită este reprezentată de 46 de obiecte din argint, majoritatea argint fragmentat, numit hacksilver sau hacksilber, care era în general folosit ca lingou sau ca monedă de schimb în antichitate.
Iar, pe lângă cele două inele de deget complete, descoperirea include monede arabe, un colier împletit, mai multe brățări și lanțuri, toate rupte în bucăți mici.
Obiectele din argint erau folosite ca mijloc de plată
Potrivit lui Birgit Maixner, arheolog și cercetător la Muzeul Universității NTNU, „această descoperire este dintr-o perioadă în care piesele de argint erau cântărite și folosite ca mijloc de plată. Acest sistem se numește economie cu greutăți și a fost folosit în perioada de tranziție între economia anterioară de troc și economia ulterioară a monedelor”.
Probabil, tezaurul era pus la păstrare
Încă nu se știe cum a ajuns tezaurul să fie îngropat, este posibil ca proprietarul să le fi depus pentru a le păstra în siguranță cu intenția de a le recupera ulterior, însă, acesta ori a murit înainte de a recupera tezaurul, ori nu s-a putut întoarce din alte motive.
În acest context, Maixner a spus: „Putem observa că proprietarul se pregătea pentru comerț prin împărțirea argintului în unități de greutate corespunzătoare. Persoana în cauză a avut acces la brățări complete de bandă largă, un tip de obiect danez primar, ceea ce ar putea indica faptul că proprietarul se afla în Danemarca înainte de a călători până în zona Stjørdal”, potrivit gemini.no.