Cercetătorii nu dorm niciodată sau chiar și atunci când dorm, se zice că ei visează terapii și noi metode de tratament, pentru a salva sau prelungii viețile oamenilor.
O idee salvatoare: Prima inimă în miniatură, produsă într-un laborator, poate ajuta la apariția a noi medicamente și terapii
O inimă în miniatură reprezintă un mic model funcțional al unui ventricul uman care ar putea deschide noi drumuri în dezvoltarea de medicamente și terapii noi.
Această inimă de mici dimensiuni, produsă în laborator, va fi deosebit de importantă pentru studierea dezvoltării afecțiunilor cardiovasculare, oferind cercetătorilor o alternativă etică și mai precisă la abordările medicale existente, în prezent.
În ce constă noutatea: Cercetătorii de la Universitatea din Toronto și de la Universitatea din Montreal, Canada, au realizat prin inginerie inversă un vas cu o lungime de un milimetru (0,04 inch) care nu numai că bate ca în realitate, dar pompează lichidul la fel ca și camera de ieșire musculară a inimii unui embrion uman.
”Cu modelul nostru, putem măsura volumul de ejecție – cât de mult lichid este împins afară de fiecare dată când ventriculul se contractă – precum și presiunea acestui lichid. Ambele au fost aproape imposibil de obținut cu modelele anterioare”, spune inginerul biomedical de la Universitatea din Toronto, Sargol Okhovatian.
Specialiștii care propun noua formulă au explicat: În mod obișnuit, există doar câteva opțiuni pentru a studia modul în care o inimă bolnavă sau sănătoasă canalizează sângele. Organele care nu mai sunt pe deplin funcționale, cum ar fi cele îndepărtate în cadrul unei autopsii, oferă autenticitate fără activitate. Culturile de țesuturi ar putea oferi o fereastră către funcționalitatea biochimică, dar nu captează pe deplin hidraulica unei mase tridimensionale care pulsează.
Descriere: Alăturându-se unui val de modele 3D de părți ale corpului care se dezvoltă și se comportă exact așa cum a intenționat natura (fără a se desfășura în organe complet funcționale), acest nou organ asemănător inimii, a fost cultivat în laborator folosind un amestec de materiale sintetice și biologice.
”Până în prezent, au existat doar câteva încercări de a crea un model cu adevărat 3D al unui ventricul, spre deosebire de foile plate de țesut cardiac”, spune autorul principal, Milica Radisic, chimist la Universitatea din Toronto. Dar acest model nou este mult mai complex decât toate celelalte la un loc, au menționat cercetătorii canadieni.
Foto: pixabay
