Vara trecută, Siberia a fost lovită de un val de căldură extremă. Acest fenomen meteorologic a dus la o creștere a emisiilor de gaz metan din calcar. Experții spun că acest eveniment care ar putea duce la lovirea atmosferei Pământului cu o „bombă de metan”.
Studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Bonn a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Cercetarea a constatat că valul de căldură extremă din Siberia a dus la o „anomalie de temperatură” de 6 grade Celsius față de perioada de referință 1979-2000, potrivit Daily Mail.
Începând cu luna iunie a anului trecut, s-a înregistrat o creștere a concentrației de metan în două mari zone din regiune: Taymyr și platforma siberiană.
La începutul acestui an, metanul s-a răspândit în toată regiunea, au constatat cercetătorii.Ceea ce este îngrijorător la cele două zone este faptul că fundamentul de rocă a fost format din formațiuni calcaroase din era paleozoică, datând de acum 541 de milioane de ani.
„Metanul este deosebit de periculos aici, deoarece potențialul său de încălzire este mult mai mare decât cel al CO2”, a declarat prof. dr. Nikolaus Froitzheim, de la Universitatea din Bonn.
Potrivit Environmental Defense Fund, metanul are o putere de încălzire de 80 de ori mai mare decât cea a dioxidului de carbon în primii 20 de ani în care ajunge în atmosferă.
Experții au comparat distribuția spațială și temporală a concentrațiilor de metan în aerul din nordul Siberiei cu hărți geologice pentru a ajunge la concluziile lor.
Aproximativ 15 % din emisfera nordică sau 11 la sută din întregul glob este acoperit de permafrost, potrivit unui studiu din aprilie 2021.
Dacă această porțiune de sol s-ar dezgheța din cauza schimbărilor climatice, acest lucru ar putea fi deosebit de îngrijorător, având în vedere implicațiile pe care le-ar avea asupra creșterii temperaturilor.
Cercetări anterioare au sugerat că o dezghețare a permafrostului ar contribui la o creștere de „doar” 0,2 grade Celsius până în 2100 și nu ar duce la „bomba de metan” menționată mai sus, însă acest nou studiu contestă ipotezele anterioare.
Nikolaus Froitzheim a precizat că formațiunile de sol din aceste zone sunt „foarte subțiri până la inexistente”, astfel că nu există prea multe motive de îngrijorare cu privire la metanul provenit din descompunerea solului.
„Ca urmare, gazele naturale, fiind în principal metan din rezervoarele din interiorul și de sub permafrost, pot ajunge la suprafața Pământului”, a explicat el.
„Cantitățile estimate de gaze naturale din subsolul Siberiei de Nord sunt uriașe. Atunci când o parte din acestea vor fi adăugate în atmosferă la dezghețarea permafrostului, acest lucru ar putea avea un impact dramatic asupra climatului global deja supraîncălzit”, a mai spus cercetătorul.
Anterior acestui studiu, mai mulți oameni de știință și-au exprimat îngrijorarea cu privire la ceea ce s-ar întâmpla dacă permafrostul de pe Pământ s-ar topi.
