În America, consumul de substanțe psihedelice ca poate fi urmărit până în epoca olmecă, iar consumul de enteogene de către mayași este mai bine înțeleasă datorită textelor religioase mayașe, cum ar fi Popol Vuh și relatărilor spaniole din secolul al XVI-lea.
În timpul ceremoniilor mayașe, folosirea acestor substanțe se desfășura adesea sub pământ sau în peșteri, care erau considerate puncte sacre de acces la lumea subterană și se credea că intensifică viziunea interioară, oferind un cadru favorabil pentru contactul cu lumea spiritelor.
Mayașii și popoarele indigene din Mexic și America Centrală aveau acces la substanțe halucinogene numite enteogeni, o formă de psihedelice care erau folosite pentru a provoca o stare specială în timpul ritualurilor și ceremoniilor spirituale.
Prin consumul acestor substanțe se atingea o stare de dezorientare temporală și spațială, aducând utilizatorului un sentiment de pace interioară și de unire cu natura și zeii.
Ceremoniile mayașe se desfășurau adesea sub pământ sau în peșteri
Mayașii consumau:
- balché – o băutură amețitoare infuzată cu scoarță de arbore, îmbibată în miere, apă și apoi fermentată pentru a da băuturii un conținut alcoolic ușor. Această băutură (balché) era folosită, în principal, în ceremoniile de comuniune cu elementele și spiritele pentru a prezice sau a înțelege evenimente precum recoltele slabe, bolile și rezultatul războaielor. Balché, datorită conținutului scăzut de alcool, era consumat în cantități mari pentru a provoca voma, care era colectată în pungi și atârnată la gâtul utilizatorului.
FOTO theyucatantimes.com
- chih -o altă băutură consumată alcoolică obținută prin fermentarea sevei plantei maguey
De asemenea, tutunul sălbatic (Nicotiana rustica), era folosit, pentru a oferi viziuni și pentru a minimiza durerea provocată de sacrificiul de sine. Tutunul conține nicotină care afectează sistemul nervos și ar fi fie mestecat, fie inhalat, fie amestecat cu frunze de Datura pentru a spori efectul halucinogen.
Lichidele și gazele erau introduse în corp prin clisme
Totodată, lichidele și gazele ar fi fost adesea folosite pentru clisme, o procedură prin care substanța era injectată în rect cu ajutorul unor seringi făcute din dovleac și lut pentru a intensifica efectul drogului.
Cele menționate sunt dovedite de unele obiecte ceramice (dovezi arheologice) care înfățișează imagini în care clismele psihedelice erau folosite în ritualuri. Unele figuri vomită, în timp ce altele primesc clisme.
De asemenea, picturile de pe vasele de ceramică din perioada clasică târzie maya arată vase care se revarsă cu spumă din băuturi fermentate, reprezentând indivizi în timp ce primesc clisme. Iar diverse dovezi scrise din perioada colonială descriu modul în care clismele erau folosite pentru a combate bolile și disconfortul tractului digestiv.
Mayașii foloseau ciuperci halucinogene
Pe de altă parte, ciupercile halucinogene erau adesea consumate în cadrul ceremoniilor rituale. Acestea erau consumate sub formă de:
- ciuperci proaspete, nefierte
- ciuperci uscate, sub formă de pulbere care conținea compuși enteogeni separați, care determină utilizatorul să experimenteze halucinații vizuale.
Despre ciuperci se crede că sunt asociate cu:
- decapitarea umană
- războiul
- jocul de minge mesoamerican
Mayașii mai foloseau un derivat din pielea și glandele parotide ale diferitelor specii de broaște, acesta fiind unul dintre cele mai neobișnuite psihedelice.
De asemenea, mayașii adăugau tutun și piei de broască comună, în băuturi precum balché, ceea ce creștea puterea drogului, potrivit cronicarilor din secolul al XVI-lea, citează heritagedaily.com.
