Tranziția către energia verde impusă de Uniunea Europeană trebuie să fie „justă și inteligentă“ a subliniat ministrul Energiei. Sebastian Burduja a evidențiat în acest context rolul cheie pe care îl au resursele de gaz natural ale României.
Cea de a VI-a ediție a Romanian International Gas Conference (RIGC) a abordat subiectul tehnologiilor emergente pentru asigurarea unei tranziții energetice sustenabile. Evenimentul, organizat de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), a evidențiat rolul gazelor naturale în tranziția energetică şi siguranța aprovizionării cu energie, dar și oportunitățile pe care le poate asigura în dezvoltarea României.
În deschiderea conferinței, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a subliniat rolul pe care îl poate juca în acest sens țara noastră. „România se poziționează astăzi ca lider în regiune în sectorul gazelor naturale. Suntem pe punctul de a deveni din 2027 primul producător de gaze din Europa, prin proiectul Neptun Deep. Atunci când vorbim de peste 100 de miliarde de metri cubi, vorbim de un potențial pentru Europa de a-și asigura o securitate cum nu a mai avut până acum. Pentru România înseamnă o mare șansă de dezvoltare. (…) Suntem pregătiți ca țară pentru că avem resursele disponibile, împreună cu partenerii din regiune, să implementăm astfel de proiecte“, a declarat Burduja.
Ministrul a insistat însă și asupra importanței utilizării gazelor naturale drept combustibil de tranziție. „Vorbim de o tranziție verde, care nu trebuie să fie doar verde, ci și justă și inteligentă. În aceasta, rolul gazului este unul fundamental. Noi suntem datori să spunem asta Europei. Nu poți să renunți la cărbune, și la gaz, și la nuclear și să ai probleme de securitate în sistemul energetic. Energia trebuie să fie în primul rând sigură, la un preț cât mai corect, și abia apoi cât mai verde“
Lobby la Bruxelles pentru emisiile de metan
Un alt subiect abordat de ministrul Energiei a fost cel al hidrogenului: „Este important pentru că ne asigură o producție curată de energie în bandă. Și aici suntem pe final cu apelul în cadrul PNRR. Urmează ca în maximum o lună să semnăm contractele. Ne grăbim, pentru că timpii de livrare pentru componente sunt lungi. Proiectele trebuie implementate într-un orizont rezonabil.“
În ceea ce privește subiectul emisiilor de metan, Sebastian Burduja a anunțat că se discută o propunere de regulament. „România este într-o poziție specială la nivel european – suntem, de departe, țara care are cel mai mare număr de sonde. Și care va avea, în condițiile propuse de UE, cel mai mare cost. Vorbim de peste un miliard de euro, cost care va fi resimțit. Dar nu vrem să fie resimțit nici de industrie, nici de consumatorul casnic. Ne vom lupta cu toți actorii instituționali și cei asociativi la Bruxelles și în toate statele membre ca versiunea finală a regulamentului să țină cont de aceste particularități ale României. Nu poți să cartografiezi, testezi, evaluezi și monitorizezi peste 60.000 de sonde fără să transferi acest cost în competitivitatea economiei românești și în buzunarele românului de rând“, a subliniat Sebastian Burduja.
Reindustrializarea, un proiect fezabil
La eveniment a participat și fostul ministru al Energiei Virgil Popescu. Actualul preşedinte al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor a evidențiat importanța resurselor de gaz ale României dintr-o altă perspectivă – cea a reindustrializării. „Vom avea producția de la Neptun Deep din 2027, dar trebuie să fim pregătiți pentru a consuma intern acest gaz. Furnizăm surplusul de gaze naturale către vecinii noștri, dar folosirea gazului în interiorul țării, și nu neapărat pentru încălzire sau producția de energie electrică, va aduce o plus-valoare mult mai mare în industria românească și în PIB-ul României. (…) Ne pregătim alături de Europa pentru o reindustrializare și pentru a scăpa de dependența de alte state. Cred cu tărie că în România poate fi făcută o reindustrializare și mai cred că ea trebuie să se bazeze pe materiile prime pe care le avem“, a afirmat Virgil Popescu.
Un al subiect adus în discuție de fostul ministru al Energiei a fost cel al dezvoltării componentei regenerabile. „Când vorbim de energie regenerabilă trebuie să ne gândim și la întărirea rețelelor de distribuție. Dar și la extinderea celor de transport. Coridorul verde, leagă Marea Caspică de Marea Neagră. Acesta poate aduce energia din Azerbaidjan și Georgia în România și apoi în Ungaria. Iar de aici mai departe spre statele din Vestul Europei. În acest context, cablul românesc de transport al energiei de la Marea Neagră în vestul țării este vital“, a subliniat Popescu.
Oportunități unice pentru România
Și Ștefan-Radu Oprea, ministrul Economiei, a fost prezent la eveniment, unde a prezentat oportunitățile oferite de energia verde. „Începând cu 2030, România va beneficia de marea oportunitate de a avea energie verde. Faptul că orice investitor c va găsi la noi o sursă de aprovizionare verde va reprezenta un potențial imens. Lucrul acesta l-am verificat recent la Forumul economic de la Berlin. Companiile germane au fost extraordinar de interesate de această viziune și și-au dat seama de potențialul din România. Dar mai mult decât atât – avem sonde care astăzi nu mai sunt funcționale. Și care reprezintă locul ideal pentru tehnologia de captare și stocare a carbonului.“, a declarat ministrul Economiei.
O altă oportunitate de dezvoltare pentru România o reprezintă, din perspectiva lui Oprea, tehnologia nucleară de la Cernavodă. „Suntem în discuții aprofundate cu Nuclearelectrica și cu ceilalți jucători din piață. Astfel încât atunci când vorbim despre noile tehnologii, despre reactoarele mici modulare să le putem produce în România. Oportunitatea este evidentă – suntem singurii care avem tehnologie din Vest. Asta în timp ce toate țările din jurul nostru au tehnologie din Est“, a punctat ministrul.
