Noua politică agricolă comună. Ministrul Agriculturii a vorbit despre măsurile luate în România. Pandemia de COVID-19 are, așadar, consecințe fără precedent asupra societății și economiei.
Agricultorii și fiecare actor din lanțul Uniunii Europene de aprovizionare cu alimente muncesc din greu pentru a ne oferi hrana de zi cu zi, în ciuda dificultăților cu care se confruntă și ei.
În acest sens, Comisia Europeană va continua să sprijine agricultorii și producătorii de alimente, să colaboreze cu statele membre ale Uniunii Europene și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura sănătatea și bunăstarea cetățenilor europeni.
Despre măsurile luate în România și cum vor fi puse în practică aceste reglementări europene a vorbit ministrul agriculturii, domnul Adrian Oros, pentru Radio România Actualități!
Așadar, în ce direcție vor fi îndreptate sumele pe care România le va primi prin noua politica agricolă comună pentru început?
Adrian Oros: Da, aici trebuie să le spunem celor care ne ascultă că politica agricolă comună vine și sprijină, finanțează practic, programele naționale strategice ale fiecărei țări în parte. Sigur că există o strategie comună europeană bazată pe acest Green Deal, pe agricultura verde, pe agricultura durabilă sau agricultura responsabilă, în care cei care fac agricultură și statele membre trebuie să aibă foarte mare grijă de cele două resurse – solul și apa -, resurse pe care noi le-am moștenit de la cei dinaintea noastră și pe care trebuie să le lăsăm în bună stare și celor care vin după noi. Asta înseamnă, de fapt, Green Deal.
De asemenea, mai este strategia Farm to Fork și asta se leagă de trasabilitate, de piețe locale, de lanțuri scurte, ceea ce ne avantajează foarte mult pe noi pentru a ne promova produsele locale, produsele tradiționale; și, pe lângă acest program naţional strategic, sigur, sunt formele de sprijin pentru a-i ajuta pe fermieri și pe cei din industria alimentară de a trece prin această criză. Pentru că, anul acesta, și agricultura și industria alimentară, chiar dacă activitatea în aceste domenii nu a fost oprită nici măcar o secundă, au suferit, totuși, pierderi fie datorită modificării comportamentului de consum, fie datorită faptului că s-au închis foarte multe activități cu care erau conectate agricultura și industria alimentară, am dat și dăm scheme de sprijin prin care încercăm să compensăm aceste pierderi.
Am alocat 150 de milioane euro, bani europeni care nu au fost utilizați din exercițiu bugetar 2014 – 2020, atât în zootehnie, cât și în sectorul vegetal. De asemenea, un miliard 400 de milioane de lei din bugetul național, o parte – 850 de milioane pentru pagubele produse de secetă, iar restul, tot așa, pentru a compensa pierderile provocate de evoluția pandemiei COVID-19. Cam astea sunt…
Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor, care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19, face parte din măsura 21 a Uniunii Europene. Din ce programe vor fi alocate sumele pentru acest sprijin și unde se vor depune documentele necesare pentru obținerea acestor bani?
Adrian Oros: Deci, nu face parte din măsura 21 a Uniunii Europene, face parte din măsura 21 scrisă de Ministerul Agriculturii. Deci, am spus, 150 de milioane de euro am avut permisiunea să utilizăm pentru a compensa aceste pierderi și, atunci, am scris măsura 21.
Ghidul este de două luni pe site-ul ministerului, s-a încheiat sesiunea de înscriere, toți fermierii au fost anunțați din timp, prin mediul asociativ. Practic, noi cu asociațiile și cu liderii asociațiilor am negociat această măsură, la ce forme de sprijin să dăm, până unde să întindem, ce fermieri, iar banii i-am împărțit împreună cu liderii asociațiilor.
În 23 octombrie s-a încheiat înscrierea
Deci, în 23 octombrie s-a încheiat înscrierea celor care au vrut să beneficieze de acest sprijin, iar în următoarele săptămâni vom face plățile. Dar pe lângă cele 150 de milioane pe care le dăm prin măsura 21, bani europeni, am spus, am dat și dăm în continuare sprijin și altor categorii de fermieri care nu s-au încadrat în măsura 21 din bani de la bugetul naţional – 1,4 miliarde de lei.
Și mai spuneați la începutul anului că în agricultură există vânători de subvenții, nu sunt interesați să facă performanță, ci doar să încaseze banii și cam atât. Suntem aproape de finalul acestui an, până acum ați reușit să îi identificați și să îi eliminați din sistem?
Adrian Oros: O parte da și o parte nu. În noul Program Național Strategic 2021-2027 cu siguranță nu o să-i mai prindem, pentru că și în strategia europeană pentru perioada următoare este descris foarte exact fermierul veritabil, adică, cel care are dreptul să încaseze subvenții. Iar acest lucru ne ajută foarte mult și pe noi aici, în România, ca subvențiile să ajungă doar la cei care lucrează cu adevărat pământul și doar la cei care cresc animale și doar pentru animalele existente, nu pentru cele din baze de date fictive.
Și atunci cum definiți acest fermier, pentru a evita altfel de situații, la care făceam referire?
Adrian Oros: Păi, am reușit să schimbăm în negocieri data de referință, astfel încât ajutorul național tranzitoriu pe care îl dăm pe animale reale și nu pe animale care erau în baza de date în 2013, pentru că ăsta era una din ofurile noastre și le-am obținut la negocieri.
De asemenea, vom acorda sprijin cuplat acelor sectoare aflate în dificultate, pe animale reale și, de asemenea, vom urmări la depunerea documentelor pentru plata unică pe suprafață ca documentele să fie depuse de cei care lucrează pământul și nu de unii care nu lucrează pământul, ci doar au niște acte de proprietate asupra pământului, iar subvențiile în loc să ajungă la cei care muncesc pământul ajung la ei.
Noi am găsit pârghii și mecanisme ca să reducem foarte mult din pierderea aceasta de subvenții care se ducea în altă parte decât la cei merită să încaseze subvențiile, la cei care lucrează pământul și cresc animalele.
Și în urmă tot cu două săptămâni spuneați că veți face publică și lista cu cei care au beneficiat de ajutoare, apoi, s-a produs o problemă, că nu ar fi legal tocmai o astfel de afișare. În aceste condiții, cum vedeți rezolvarea acestei probleme amintite, cea a fermierilor care nu fac performanță?
Adrian Oros: Nu, lista aceea noi a publicat-o, atât cât am putut publica din listă, pentru că există o protecție a datelor personale, există o lege, dar lista aceea a fost publicată. Lista se referă la cei care au cerut plată pentru despăgubiri la secetă; asta a fost cererea presei și am publicat acea listă, nu lista celor care iau subvenții. Lista celor care iau subvenții e foarte mare, sunt 830.000 de exploatații care au fost înregistrate anul acesta la APIA pentru a lua subvenții. Sigur, exploatații de la 0,5 hectare, 3 hectare, 5 hectare, până la exploatații de 10.000-20.000 de hectare.
