Noua lege a pensiilor care a fost adoptată vine cu noi dispute și riscuri. Oficialii explică faptul că vor exista fonduri suficiente pentru a aplica noile schimbări. Acești bani ar urma să provină din mișcarea ANAF de combatere a evaziunii fiscale. Dar, potrivit experților, în afară de problema plăților și a majorărilor, noua lege va crește riscurile fiscale.
Această nouă lege a pensiilor ar urmă să aducă noi riscuri din punct de vedere economic. Iar impactul acestor măsuri ar avea urmări la nivelul credibilității fiscale. Se pare că, consecințele acestei decizii vor fi mai vizibile din 2025.
Legea pensiilor creste riscurile fiscale
Noua lege a pensiilor aduce noi probleme. Se pun presiuni din punct de vedere al ratingului de țară pe care România îl are. Riscurile fiscale sunt deja ridicate, iar acestea vor crește odată cu noile implementări.
Riscurile fiscale deja semnificative sunt sporite de noua lege a pensiilor. În plus, potrivit experților de la Moody’s Investors Service și Fitch Ratings, aceasta crește presiunea asupra ratingului de țară al României. Care se află acum la „BBB minus”. Adică, cel mai mic rating de investiție cu perspectivă stabilă.
Impactul fiscal
Potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu, măsura va avea un impact fiscal anticipat de 0,6% din PIB în 2024. Și va include două majorări ale pensiilor pentru anul următor. Noua lege a fost adoptată de Parlament, dar trebuie promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Potrivit analistului-șef al Moody’s, Petter Bryman, impactul pentru 2025 va fi și mai grav, de 1,7% din PIB. Crescând „deficitul fiscal deja ridicat al României”. Potrivit lui Bryman, aceste acțiuni vor afecta în mod negativ posibilitatea „accesibilităţii datoriei până la finele acestui deceniu”. În plus, va fi slăbită solidaritatea fiscală a țării pentru următorii ani.
Lupta cu deficitul bugetar
România se luptă să își mențină deficitul bugetar la aproximativ 5,5% din PIB în acest an. După ce obiectivul inițial de 4,4% din PIB s-a dovedit a fi imposibil de atins. În principal, din cauza veniturilor mici ale statului și cheltuielilor mari. În încercarea de a stimula colectarea, Guvernul a adoptat deja trei pachete de reducere a cheltuielilor în acest an. Oficialii mizează pe prevenirea evaziunii fiscale și pe digitalizarea ANAF.
„În absenţa oricăror măsuri de compensare, relaxarea fiscală neaşteptată va submina credibilitatea strategiei fiscale a României. În special angajamentul de a aduce deficitul bugetar sub 3% din PIB. Pierderea credibilităţii şi deficitele fiscale mari şi persistente, cum s-a întâmplat în 2023, pot conduce la o traiectorie mai nefavorabilă a datoriei. Asta ar putea fi negativă pentru ratingul de ţară”, a apreciat şi analistul Fitch, Gergely Kiss.
An electoral
Potrivit lui Petter Bryman, România face obiectul unei proceduri UE pentru deficit excesiv încă dinainte de epidemie. Noua lege a pensiilor ar putea menține deficitul la aproximativ 6% din PIB în 2024 și 2025. Iar alegerile de anul viitor vor pune și mai multă presiune asupra finanțelor țării.
„Mai puţin probabil ca Guvernul să fie în măsură să crească taxele sau să reducă cheltuielile dincolo de ceea ce este deja planificat în anul următor, pentru a finanţa majorarea pensiilor”, a subliniat Bryman, conform Daily Business .
