Noua Constituție a Tunisiei pune capăt „primăverii arabe” și se evaluează că țara se întoarce la dictatură?

Acum, cel mai probabil, președintele Kais Saied va stabili o nouă Constituție, care îi oferă mai mult control asupra unei țări, pe care a condus-o prin decret de când a suspendat Parlamentul și a instaurat regimul de urgență în anul 2021.

Acset referendum a generat puține valuri într-o regiune care, încă, se regrupează după 10 ani de provocări directe la adresa fundamentelor autocrațiilor sale, care au stârnit un val de speranță că cetățenii, mai degrabă decât autocrații, ar putea să își modeleze propriile destine.

Tunisia a fost considerată ultima speranță printre mișcările de resetare a contractului dintre cetățean și stat și de redefinire a modului în care se face politică în Orientul Mijlociu, în timp ce revoluțiile au fost anulate de:

• loviturile de stat militare din Egipt
• de intervenția saudită în Bahrain
• de sprijinul acordat de Golf guvernului sirian

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au apărut ca susținători ai lui Saied, care acum pare să aibă o cale clară pentru a transforma guvernarea țării de la un sistem parlamentar hibrid la un model prezidențial, care îi oferă o stăpânire de vicelider asupra țării.

Declarația avocatului pentru drepturile omului

Nancy Okail, avocat pentru drepturile omului și director executiv al Centrului pentru Politici Internaționale, a declarat:

• „Tunisia este un exemplu clar al modului în care perspectivele liderilor internaționali privind tranziția democratică sunt, în cel mai bun caz, distorsionate”.
• „Deși Tunisia se afla pe calea cea bună a reformei politice, provocările economice, împreună cu corupția, trăgeau semnale de alarmă cu mult înainte de președinția lui Saied. O preluare a puterii a fost răspunsul său la aceste provocări. Dinamica regională după 11 ani nu este cu siguranță promițătoare”.
• „Relația tranzacțională dintre Occident și regiune, care acordă prioritate petrolului, cu o viziune îngustă asupra securității și normalizarea relațiilor cu autocrații nu fac decât să înrăutățească lucrurile. Eșecurile și fragilitatea acestor state în mijlocul crizei alimentare și a tendințelor economice globale alarmante și a crizei climatice vor crește probabilitatea unor noi conflicte în regiune, ceea ce ne va readuce la o situație mult mai periculoasă decât acum 11 ani.”

Care a fost prezența la vot

Prezența la vot la referendum a fost de doar 12%, până la lăsarea serii. Iar potrivit altor estimări, 93% din cei care au participat la vot au aprobat noua constituție.

Kais Saied, președintele tunisian, a sărbătorit victoria aproape sigură a votului „da” la referendumul privind o nouă constituție, care consolidează puterile șefului statului și riscă să ducă la revenirea unui regim autoritar în locul de naștere al “primăverii arabe”.

În seara zilei de luni, 25.07.2022, după închiderea urnelor, comisia electorală tunisiană, ISIE, a anunțat că la referendumul organizat la 1 an de zile după ce Saied a demis guvernul și a înghețat parlamentul în ceea ce rivalii au numit o lovitură de stat, au votat cel puțin 27,5% din cei 9,3 milioane de alegători înregistrați.

Potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne realizat de institutul Sigma Conseil, 92-93% dintre cei care au votat au susținut noua constituție. Primele rezultate sunt așteptate marți după-amiază.

După ce televiziunea națională a anunțat rezultatul preconizat, susținătorii lui Saied au plecat în procesiune cu mașinile, fluturând steaguri și claxonând, unii cântând imnul național sau strigând „Ne-am sacrifica sufletele și sângele pentru tine, Saied!”.

Președintele a apărut în fața unei mulțimi bucuroase, marți, în jurul orei locale 02.00.

Declarația președintelui

Conform televiziunii locale, președintele a declarat:

• „Tunisia a intrat într-o nouă etapă”
• „A fost o mare aglomerație în secțiile de votare și că rata ar fi fost mai mare dacă votul ar fi avut loc în două zile”.

Pentru a trece referendumul, Saied a decretat că nu este nevoie de un prag minim de vot, dar chiar și așa, este puțin probabil ca o astfel de cifră să fie considerată ca o susținere totală.

Tunisia a fost afectată de corupție și de probleme economice de-a lungul mai multor guverne alese în mod democratic. Iar în timp ce mulți consideră mișcările lui Saied ca fiind un cui în sicriul primăverii arabe, alți observatori spun că o schimbare de o asemenea amploare necesită o perspectivă generațională și istorică, potrivit sursei citate.

„Referendumul de astăzi din Tunisia este un regres pentru înrădăcinarea unei culturi democratice”

Un cercetător nerezident la Carnegie Endowment for International Peace,  HA Hellyer , a declarat:

• „Desigur, referendumul de astăzi din Tunisia este un regres pentru înrădăcinarea unei culturi democratice în Tunisia”.
• „Dar istoria schimbărilor revoluționare din întreaga lume este așa: un pas înainte, un pas înapoi, și așa mai departe. Tunisia și, sincer, lumea arabă, nu este diferită. Factorii care au dus la 2010 și 2011 rămân și sunt mai largi, în Tunisia, dar și în întreaga regiune. Nu măsurăm schimbările revoluționare în ani, ci le privim pe parcursul a zeci de ani și chiar mai mult. Nu este deloc surprinzător că a fost dificil în Tunisia, o țară care a suferit de autocrație și autoritarism atât de mult timp. Nu ieși din asta fără cicatrici și fără forțe care sunt dornice să rețină progresul în numele populismului. Vedem acest tip de imperativ populist în Regatul Unit și în SUA, iar ei nu au avut de înfruntat toate cicatricile.”