Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, a explicat recent că aderarea României la Spaţiul Schengen este „parte a soluţiei, nicidecum a problemei”, vorbind despre importanța țării noastre cu privire la acest aspect în cadrul Uniunii Europene.
Ministrul a făcut anunțul la conferința Black Sea and Balkans Security Forum.
Anunț privind aderarea României la Schengen
„Noi asigurăm protecţia frontierelor Uniunii Europene nu de acum, investim din 2011 peste un miliard de euro – investiţi doar de către structurile Ministerului Afacerilor Interne în echipamente, tehnologii şi pregătirea profesională a poliţiştilor de frontieră şi nu numai, tocmai pentru că aplicăm toate condiţionalităţile aquis-ului Schengen, doar că nu beneficiem şi de drepturile care ni se cuvin”, a transmis Lucian Bode.
De asemenea, vorbind despre aderarea ţării noastre la Schengen, ministrul a transmis că în prezent „România consideră că principala armă a diplomaţiei trebuie să fie din nou utilizată”, vorbind despre dialogurile cu oficialii din Spania, această ţară urmând să deţină preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în a doua parte a anului 2023, după refuzul Austriei din decembrie 2008 care a blocat parcursul și al vecinei, Bulgaria.
Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen este „o prioritate” pentru preşedinţia spaniolă a Consiliului UE. a mai completat Lucian Bode.
Ministrul Afacerilor Interne a vorbit şi despre implicarea autorităţilor din ţara noastră în combaterea migraţiei ilegale.
„Avem un rol foarte important, pentru că regiunea Mării Negre şi a Balcanilor de Vest este esenţială, deoarece vorbim de un spaţiu geografic preponderent de tranzit, nu unul de destinaţie finală (…) Deşi nu suntem pe ruta balcanică, ne implicăm activ în eforturile regionale de reducere a fluxurilor de migraţie ilegală, însă eforturile noastre trebuie dublate de cele ale Uniunii Europene, pentru maximă eficienţă”, a mai arătat ministrul Afacerilor interne, potrivit Agerpres.
Comisia Europeană a pus subiectul aderării pe lista de priorități
Recent, Comisia Europeană a amenințat cu acțiuni împotriva statelor care mențin controalele la frontiere în interiorul spațiului de liberă circulație și cere permiterea de urgență a aderării României și Bulgariei la cel mai mare spațiu intracomunitar din lume.
Comisia Europeană a publicat marți cel de-al doilea raport privind Schengen în care precizează că are în vedere un „proces de consultare formală” asupra controalelor la frontierele interne pe care unele dintre statele membre le menţin în interiorul acestui spaţiu de liberă circulaţie. De asemenea, avertizează cu acţiuni împotriva acestora în lipsa „unui angajament de schimbare” a acestei politici.
Printre aceste priorităţi se numără „eliminarea progresivă a controalelor pe termen lung la frontierele interne” şi înlocuirea lor cu„măsuri alternative de cooperare poliţienească”. Bruxellesul reaminteşte că reintroducerea controalelor în interiorul frontierelor Schengen „trebuie să fie excepţională, limitată în timp şi o măsură de ultimă instanţă”. Alte priorităţi înscrise în raport sunt consolidarea frontierelor externe, creşterea eficacităţii sistemului de repatriere a migranţilor ilegali şi consolidarea administrării Schengen, urmând astfel să fie emise recomandări pentru fiecare ţară.
Aderarare României și Bulgariei la Schengen, cerută de Comisia Europeană
De asemenea, Comisia cere Consiliului (ce reuneşte statele UE) să permită aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen şi să consolideze securitatea internă a acestui spaţiu de liberă circulaţie pentru a combate criminalitatea organizată şi traficul de droguri.
Comisia consideră de asemenea prioritară o mai bună folosire a pârghiei vizelor pentru abordarea problemei migraţiei ilegale şi alinierea politicilor de vize a statelor europene nemembre ale UE cu cea practicată de blocul comunitar.
Următorul Consiliu Schengen, care se va desfăşura pe 8 iunie, „va fi o oportunitate pentru miniştri să sprijine priorităţile politice identificate”, a indicat Comisia Europeană, îndemnând în acest context Suedia şi Spania, ţări care deţin actuala şi următoarea preşedinţie semestrială a Consiliului UE, „să urmărească realizarea priorităţilor şi acţiunilor propuse”.
