Oamenii de știință au fost de-a dreptul șocați de cele peste 900 de specii de microbi care trăiesc în ghețarii de pe platoul tibetan, nevăzute și neauzite până acum. O parte dintre microbi, protivit analizei genomului lor, arată că au potențialul de a provoca noi pandemii dacă sunt eliberați din „celulele de gheață” prin topirea rapidă a ghețarilor, cauzată de schimbările climatice .
Cercetătorii de la Academia Chineză de Științe, în cadrul unui nou studiu, au prelevat probe de gheață de la 21 de ghețari de pe Platoul Tibetan, o regiune de mare altitudine din Asia, situată între lanțul muntos Himalaya, la sud, și deșertul Taklamakan, la nord, relatează alephnews.ro
După prelevare, echipa a secvențiat ADN-ul organismelor microscopice închise în gheață, creând o bază de date masivă de genomuri microbiene.
Ce au descoperit oamenii de șțiință
A fost pentru prima dată când o comunitate microbiană ascunsă într-un ghețar a fost secvențiată genetic. În acest mod, echipa a descoperit 968 de specii microbiene înghețate, majoritatea bacterii, dar și alge, archaea și ciuperci.
Dintre speciile identificate, aproximativ 98% erau complet noi pentru știință.
Ce spun cercetătorii despre rezultatele studiului
Cercetătorii au declarat că acest nivel de diversitate microbiană a fost neașteptat din cauza provocărilor asociate cu viața în ghețari.
Astfel autorii studiului au scris următoarele: „În ciuda condițiilor extreme de mediu, cum ar fi temperaturile scăzute, nivelurile ridicate de radiații solare, ciclurile periodice de îngheț-dezgheț și limitarea nutrienților, suprafețele ghețarilor susțin o gamă diversă de viețuitoare”.
Potrivit sursei citate, cercetătorii nu știu exact cât de vechi sunt unii dintre acești microbi. Conform studiului, cercetările anterioare au arătat că este posibil să reînvie microbii care au fost prinși în gheață timp de până la 10.000 de ani.
Ce pot determina microbii după eliberarea lor în mediu
Important de precizat este faptul că nu este prima dată când oamenii de știință au descoperit o abundență surprinzătoare de microbi care trăiesc în ghețarii tibetani. De exemplu, în luna ianuarie 2020, o echipă, care a analizat carote de gheață dintr-un ghețar, a descoperit 33 de grupuri diferite de viruși care trăiesc în gheață, dintre care 28 nu au mai fost văzuți până în prezent.
Prin urmare, diversitatea microbiană surprinzătoare din ghețari, combinată cu creșterea gradului de topire a ghețarilor din cauza schimbărilor climatice, crește șansele ca microbii potențial periculoși să fie eliberați în mediu, ceea ce ar putea duce la epidemii locale și chiar pandemii.
Bacteriile care mor după dezghețare sunt virulente în continuare
O parte dintre bacteriile nou descoperite pot fi foarte periculoase pentru oameni și alte organisme. Echipa de cercetare a identificat 27.000 de potențiali factori de virulență, molecule care ajută bacteriile să invadeze și să colonizeze gazde potențiale.
Până la momentul actual, aproximativ 47% dintre acești factori de virulență nu au mai fost văzuți și, prin urmare, nu există nicio modalitate de a ști cât de dăunătoare ar putea fi bacteria.
Aceste microorganisme (bacteriile) au capacitatea unică de a schimba secțiuni mari din ADN-ul lor, cunoscute sub numele de elemente genetice mobile, cu alte bacterii.
Deci, chiar dacă bacteriile glaciare mor la scurt timp după ce au fost dezghețate, ele pot transmite o parte din virulența lor altor bacterii pe care le întâlnesc. Ți conform celor scrise de cercetatori, această interacțiune genetică între microbii glaciați și microorganismele moderne „ar putea fi deosebit de periculoasă”.
