Este oficial. Klaus Iohannis a promulgat legea participării României la Sistemul de Informații Schengen. Deși România nu este un stat membru al zonei de liberă circulație, ea ar intra în acest fel într-un contact mai strâns cu țările care fac parte din Spațiul Schengen. De asemenea, legea prevede ca mai multe autorități naționale să capete acces la Sistemul Informatic Național de Semnalări.
Prin asigurarea cadrului juridic necesar pentru ca România să facă parte din Sistemul de Informații Schengen (SIS), statul român va putea să facă schimb de date cu membrele spațiului de liberă circulație. SIS este reglementat prin trei acte, privitoare la returnare, frontiere și cooperare.
Regulamentele UE pentru Sistemul de Informații Schengen
Aceste Regulamente UE sunt 2018/1860, 2018/1861 și 2018/1862, ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene. Acestea vor fi adoptate și de către România, în vederea participării ei la acțiunile de protecție a datelor și extindere a accesului. Tot în 2018 au intrat în vigoare Directiva de Protecție a Datelor și Reglementarea Generală a Protecției de Date (GDPR), care denotă interesul Uniunii Europene față de o cât mai mare siguranță a schimbului de informații. De asemenea, este avută în vedere asigurarea intimității și aspectelor private ale tuturor entiăților implicate în schimbul de date.
Raportul comisiilor de specialitate din Parlament
Conform unui comunicat făcut de comisiile din Parlament, sunt avute în vedere mai multe schimbări ale cadrului legislativ, care să înlesnească participarea României la SIS:
„Toate aceste îmbunătățiri se reflectă, prin această lege, și la nivel național, asigurând plierea Sistemului Informatic Național de Semnalări (SINS) pe Sistemul de Informații Schengen. Pentru aspectele nou introduse trebuie create mecanismele necesare care să permită punerea lor în aplicare și să corespundă noului context european al schimbului de date între statele membre prin Sistemul de Informații Schengen. proiectul de act normativ stabilește autoritățile naționale competente cu drept de acces, furnizare sau consultare de date în SINS, propune înființarea unui Comitet operațional care să analizeze și să soluționeze problemele de ordin operațional. De asemenea, proiectul prevede extinderea dreptului de acces la Sistemul Informatic Național de Semnalări pentru mai multe autorități naționale, include și persoanele vulnerabile în categoria semnalărilor referitoare la persoane dispărute și introduce o serie de reglementări procedurale noi privind confidențialitatea controalelor la frontieră și protecția datelor personale”, raport citat de Mediafax.
Acest pas este unul important pentru România, întrucât este premergător Acordului Schengen. Amintim că în prezent, statul român nu este membru al zonei de liberă circulație, deoarece unanimitatea voturilor membrilor era necesară. Toate statele au fost „pentru” la ultimul plen, exceptând Austria. Dată fiind opoziția ei, aderarea României la Schengen este amânată pe o perioadă nedeterminată.
