Actual

Ne-a părăsit academicianul Eugen Simion. Avea 89 de ani

Ne-a părăsit academicianul Eugen Simion. Avea 89 de ani

Academicianul Eugen Simion a încetat din viaţă la vârsta de 89 de ani. Acesta se afla internat de mai multă vreme la Spitalul Elias. Decesul reputatului critic literar a fost confirmat de dr. Dr. Silvius Negoiță de la Spitalul Elias.

Ne-a părăsit academicianul Eugen Simion. Avea 89 de ani

Academicianul Eugen Simion era critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar, membru titular al Academiei Române și președinte al acestui for cultural român din 1998 până în 2006.

Critic și istoric literar de primă linie, Eugen Simion ne lasă o moștenire impresionantă, scrierile sale stând sub semnul experiențelor și al întâlnirilor cu oamenii pe care viața i-a scos în calea sa. Prietenia cu Nichita Stănescu sau absolvirea școlii lui Eugen Lovinescu, marele său model, au influențat, inevitabil, modul în care a interpretat literatura în cărțile și lucrările sale, cu doze perfecte de limpezime și echilibru.

Mai mult, cu profesori precum Al. Rosetti, Iorgu Iordan sau Tudor Vianu, Eugen Simion a transmis, mai departe, generațiilor în formare, dragostea pentru literatură și spiritul său critic, dar mereu constructiv.

Născut la 25 mai 1933 în Chiojdeanca, judeţul Prahova, într-o familie de moşneni cu ascendenţe transilvănene şi a făcut Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel“ (devenit ulterior „I.L. Caragiale“) din Ploieşti, liceu care a dat 23 de membri ai Academiei Române.

A urmat studiile filologice (1952-1957) la Universitatea din Bucureşti şi a devenit doctor în filologie în 1969 cu o teză despre E. Lovinescu – scepticul mântuit.

A debut în critica literară în 1960, în „Tribuna“ și „Gazeta literară“  cu Proza lui Eminescu (1964), volum distins cu premiul de critică literară al Uniunii Scriitorilor.

„Politicienilor le-aș putea cere, întâi, să demisioneze”

Într-un interviu acordat ziarului Evenimentul Zilei în urmă cu 4 ani, academicianul Eugen Simion spunea, referindu-se la ce le lipseşte politicienilor români, că acestora le lipseşte patriotismul.

– Ce le lipsește politicienilor noștri pentru ca românii să trăiască mai bine, să fie mai buni, mai creativi? Ce le-ați cere liderilor acestei țări, în numele tagmei pe care o reprezentați?

– Patriotismul. Un termen care a dispărut, aproape, din discursul public. Oamenii noștri politici? Se ceartă, se denunță, se confruntă, seara, la televiziune, se ocupă – bănuiesc – de interesele lor, unii se îmbogățesc văzând cu ochii. Patria poate să aștepte.

(…)  Politicienilor noștri le-aș putea cere, întâi, să demisioneze. După aceea, stăm de vorbă. Toată lumea zice că nu avem lideri. Și, se pare, că nu avem. Sunt, totuși, câțiva oameni politici care au verticalitate și alură de posibili „oameni de stat”. (…) Greu de imaginat într-o lume autentic liberală. Kogălniceanu, Ghica, Brătianu, C. A. Rosetti s-ar cruci să-l vadă și să-l asculte pe Dl. Orban… Și-ar da, sunt sigur, demisia din românitate!