În urmă cu 300 de ani, europenii au descoperit Insula Paștelui, o mică bucată de pământ în mijlocul Oceanului Pacific. Descoperirea îi este atribuită olandezului Jacob Roggeveen și a fost făcută în 5 aprilie 1722.
De fapt, Insula Paștelui a fost descoperită din întâmplare, dacă putem spune așa.
Jacob Roggeveen plecase în căutarea miticului Ținut al lui Davis, însă a ajuns cu corăbiile lui la această mică insulă din mijlocul Oceanului Pacific. Iar denumirea îi vine de la sărbătoarea Paștelui, pentru că în ziua când a fost găsită creștinii sărbătoreau nașterea lui Iisus.
Cine a fost Roggeveen
Jacob Roggeveen este fiu de matematician, căruia îi plăcea să ducă o viață foarte activă. A studiat dreptul, a devenit notar și, în cele din urmă, a obținut un doctorat în drept. A fost magistrat între 1707 și 1714, în Indiile Orientale Olandeze, în special în Batavia (în prezent Jakarta), pe insula Java. A fost căsătorit câțiva ani cu Marija Margaerita Vincentius, care s-a stins din viață tânără.
Întors în orașul său natal, Jacob a vrut neapărat să ducă la bun sfârșit un proiect de-al tatălui său: să găsească miticul Ținut al lui Davis, un continent imaginar, cu origini ce datează din Grecia clasică și care apărea pe hărțile europene între secolele al XV-lea și al XVIII-lea. A pornit în expediție, însă proiectul acesta nu a fost realizat, din cauza conflictelor dintre Spania și Provinciile Unite ale Țărilor de Jos.
Cum a fost descoperită insula
După cum era descrisă, Țara lui Davis era o insulă fabuloasă, plină de bogății, aproape de Chile. Astfel, Jacob Roggeveen și căpitanul Cornelis Bouman au pornit la drum în ziua de 1 august 1721, cu o flotă de trei nave și un echipaj de mai bine de 200 oameni. Însă, în timpul unei escale în Brazilia, au fost întâmpinați cu focuri de armă, iar expediția a fost nevoită să-și schimbe traseul. Așa că au mers spre Insulele Falkland, iar de acolo, după ce au trecut de Capul Horn, au vizitat arhipelagul Juan Fernandez.
Pe 5 aprilie 1722, olandezii au crezut că și-au încheiat misiunea cu brio și au găsit Ținutul lui Davis. Însă, în realitate, descoperiseră Insula Paștelui, un ținut cu sculpturi colosale, ridicate de nu-se-știe-cine pe versanții insulei (celebrele statui moai) și altare situate foarte aproape de plaje, ahu. Au stat câteva zile pe corăbii, fără să debarce, până când au fost vizitați de băștinași.
Atunci au coborât de pe vase la țărm și au decis să facă comerț cu localnicii. Le-au dat țesături și bibelouri în schimbul produselor alimentare, atât de necesare pentru cei aflați în expediție.
Roggeven a descoperit că aici coexistă pașnic trei rase diferite: negri, piei roșii și oameni complet albi.
Pe 10 aprilie, a apărut un grup de marinari care i-au atacat pe băștinași, speriați de numărul lor mare. Astfel, au tras cu armele înspre localnici și au ucis 12 dintre ei. Vizita europenilor pe Insula Paștelui a fost întreruptă brusc. Doar în urma medierii unuia dintre șefi și a schimbului de produse și animale, membrii expediției au putut părăsi insula nevătămați și și-au continuat călătoria.
De-a lungul anilor s-au făcut studii de cercetare pe această insulă misterioasă. Ultimele concluzii cu privire la momentul în care coloniștii au apărut pe insulă, pe baza analizei radiocarbonului, au fost făcute de oamenii de știință de la Universitatea din California. Carl Lipo și Terry Hunt au stabilit că insularii s-au stabilit pe Rapa Nui, așa cum este numită insula de către localnici, în 1200.
Cea mai plauzibilă și susținută de fapte este teoria așezării polineziene în Insula Paștelui. Nu se știe ce i-a determinat pe locuitorii din Tahiti sau din Insulele Marquesas să plece să locuiască pe insule atât de îndepărtate, dar asemănarea culturilor este evidentă. Acest lucru este confirmat și de prezența în scrierea Rapa Nui a petroglifelor identice cu cele polineziene.
Cercetătorii cred că acestea pot fi statui din rocă vulcanică ale liderilor divinizați de locuitorii locali după moartea lor. Dar o teorie bazată pe fapte și probe clare nu lămurește pe deplin ce este cu acele statui și cine le-a ridicat.
Nici în ziua de azi Insula Paștelui sau Rapa Nui, aparținând statului Chile, nu și-a pierdut însă acel halou de mister romantic pe care îl avea atunci când a fost descoperită și, implicit, scoasă din izolarea sa extremă.
