Vârful “Gugu”, unul dintre cele mai ciudate locuri din România și cel mai înalt din Munții Godeanu (care se află în proximitatea Masivului Retezat, la o altitudine de 2.291 de metri, la hotarul Olteniei, Banatului și Ardealului), mai este cunoscut și sub denumirea de “muntele care se ascunde privirii”.
FOTO google.com
Vârful “Gugu” este un loc plin de mistere, care în anumite ore din zi nu mai poate fi văzut. Potrivit legendelor, pe acest vârf și-ar fi făcut sălaș Zamolxe, zeul dacilor și tocmai de aceea unii pasionați de istorie consideră că acesta este “muntele sfânt al dacilor”.
Pentru a ajunge pe Vârful “Gugu”, turiștii au nevoie de o condiție fizică bună, dar și de o inimă tare și asta pentru că au fost observate o mulțime de fenomene stranii. În această zonă a Munților Godeanu se ajunge după o zi întreagă de mers pe jos. Traseul pornește din zona Câmpușel, către izvoarele Jiului de Vest, iar apoi se urcă panta spre Șaua Paltinul, vârful Paltinul, către Platoul Borăscu.
FOTO retezat.ro/wikiwand.com/infobrasov.net
Pe acest traseu turiștii se pot întâlni și cu căutători de comori care speră să descopere tezaurul ascuns de Decebal (unele legende spun că Decebal și-ar fi ascuns pe Muntele Gugu o bună parte din comoară, convins fiind că Zamolxe o va proteja).
Pe Vârful Gugu se produc anumite fenomene ciudate
Destul de mulți turiști afirmă că au văzut vârful Gugu cum dispare. De asemenea, povestesc despre unele explozii de lumină care au țâșnit din munte și care sunt de fapt niște fulgere globulare.
FOTO lovendal.ro
Printre poveștile despre Vârful Gugu se numără și cea a unor cercetători care au dormit câteva nopți în Munții Godeanu, perioadă în care au traversat stări din cele mai ciudate, iar după ce au fost focalizate sute de cadre, aparatele de fotografiat și camere de filmat nu au înregistrat nimic.
„Acolo, în Masivul Retezat-Godeanu, pe cel mai înalt vârf, Vârful Gugu (2.291 m), apar câmpuri energetice stranii. Există pe aceste înălţimi şi un grup de sculpturi megalitice care conferă zonei un aer misterios. La data de 4 august 1991, acolo îşi instalase tabăra “Comisia Centrală de Turism Sportiv”. O dată cu venirea nopţii s-a instalat o linişte apăsătoare, care a creat o senzaţie fizică de frică. Peisajul era încremenit ca într-un tablou. Dintr-o dată s-a declanşat o explozie luminoasă, parcă ieşită din munte şi îndreptată către cer, în apropiere de Lacul Bucura, explozia luând cu ea Vârful Gugu pentru un timp. Înspăimântaţi, cei şapte membri ai taberei n-au mai putut închide un ochi. Se instalase o apăsare atmosferică ce provoca nelinişte. Fenomenul dispariţiei Vârfului Gugu se întâmplă des, la anumite ore din noapte”.
„Tot în acest loc, la 13-14 august 1991, s-a produs un alt fenomen din domeniul paranormalului. Un avion IL 14, al companiei Tarom, a fost parcă pulverizat în curmătura Bucurei. Imediat au fost contactate atât Centrul de Ştiinţe şi Perspective, cât şi Asociaţia Naţională pentru Cercetări Aplicative Parapsihologice din Bucureşti. Drept urmare, s-a format un grup de 10 persoane care s-a deplasat în zonă. La 17-18 august, grupul şi-a instalat tabăra în preajma Vârfului Gugu. Membrii grupului au declarat că au apărut stări de spaimă fără motiv, în special în timpul nopţii, legate de nişte explozii luminoase declanşate într-un peisaj straniu. Părea că sunt supravegheaţi de ceva nedefinit. S-au făcut fotografii, înregistrări cu camere de luat vederi în împrejurimile Vârfului Gugu, dar nu s-a înregistrat nici o imagine, nici măcar un cadru. Tot ce s-a întâmplat atunci a rămas învăluit în mister. Ulterior, turiştii au evitat să înnopteze în acele locuri”, citează dir.org.ro
În fiecare an, Vârful Gugu este străbătut de turiști din întreaga Europă, care au aflat de fenomenele care se petrec pe munte și înarmați cu aparate de fotografiat încearcă să surprindă măcar o parte din ele.
Pe Muntele Godeanu se produce un fenomen meteorologic complex
Pe Vârful Gugu, în anumite momente ale zilei, are loc un fenomen meteorologic complex care face ca acesta să dispară în ceață.
FOTO pressalert.ro
Turiștii, odată ajunși pe munte, au parte de o priveliște spectaculoasă formată din blocuri de granit dezagregate și roci prăvălite de climatul aspru ce formează Cracul Peșterii.
FOTO zdocs.ro
Peștera aceasta este considerată ca fiind refugiul lui Zamolxe, în care se petrece un alt fenomen neobișnuit: din peșteră se poate studia cerul și ziua, nu doar noaptea, și asta pentru că există un fenomen de reflexie al razelor solare, care permite vizualizarea stelelor și ziua, așa cum se poate întâmpla și din fundul unei fântâni.
