O poveste încărcată de mister încă interesează publicul britanic. Este vorba de Omul cenușiu de pe Ben MacDhui. Despre el se știe că este o creatură aparte, care se spune că păzește munții scoțieni. Deși aparițiile sale sunt rare, mulți alpiniști au declarat că împărtășesc stări similare de ciudățenie, atunci când acesta este prin preajmă.
Mister! O ciudățenie mare și gri bântuie munții scoțieni
Puțini oameni au văzut vreodată creatura sau poate nu au trăit îndeajuns pentru a povesti, dar au existat o mulțime de senzații ciudate pe munte, resimțite de alpiniști, despre care aceștia povestesc și astăzi.
Se spune că Omul cenușiu pândește Ben MacDhui, care este situat în Cairngorm, în partea de est a Highlands din Scoția și este al doilea vârf ca înălțime din Marea Britanie, după Ben Nevis.
Dimensiunea sa uriașă este primul lucru pe care îl observă alpiniștii. Adesea este simțit înainte de a fi văzut, iar acest lucru a fost descris ca un set de pași zdrobitori, cu amprente ce rămân uneori vizibile, alături de o umbră reflectată, până spre vârful cețos al muntelui.
Aventurile marelui Om cenușiu datează de sute de ani. Acesta a fost văzut și în pădurea Rothiemurchus de lângă Aberdeen. O întâlnire cu acesta a fost trăită de un profesor universitar. Povestea este deosebit de înfiorătoare, scrie Mirror.
Profesorul J. Norman Collie era cunoscut ca fiind un om de știință respectat, profesor de chimie organică la University College din Londra în 1896. Printre contribuțiile acestuia la știință se numără și faptul că a fost cel care a efectuat și prima fotografie medicală cu raze X.
Imaginile cu creatura din munți îi aparțin omului de știință britanic. Profesorul Collie a fost un pasionat de alpinism și în 1925 a ținut un discurs la cea de-a 27-a Adunare Generală Anuală a Cairngorm Club, cel mai vechi și unul dintre cele mai mari cluburi de alpinism și escaladări din Scoția.
În acest context, acesta a povestit: ”Mă întorceam de pe vârf, în ceață, când am început să cred că am auzit altceva decât zgomotul pașilor mei. La fiecare câțiva pași pe care îi făceam, auzeam un pocnet, apoi un alt pocnet, ca și cum cineva mergea după mine, dar făcând pași de trei sau patru ori mai lungi decât ai mei. Mi-am spus: totul este o prostie. Am ascultat și am auzit-o din nou, dar nu am putut vedea nimic în ceață. În timp ce mergeam mai departe și în spatele meu se auzea acel crunch, crunch, crunch, sinistru, am fost cuprins de groază și mi-am luat tălpășița, clătinându-mă, orbește, printre bolovani, timp de patru sau cinci mile, aproape până în pădurea Rothiemurchus. Indiferent ce părere ai despre asta, nu știu, dar este ceva foarte ciudat în legătură cu vârful Ben MacDhui și știu că nu mă voi mai întoarce acolo de unul singur„.
Misterul continuă și astăzi. Umbre, zgomote ciudate, senzații de teamă profundă, acestea sunt cele descrise de martorii oculari de la fața locului. Toți cei care au trecut pe acolo o dată, după ce au simțit fiorii fricii, spun același lucru și anume că nu se vor întoarce niciodată în acei munți.
Foto: Mirror
