Tanczos Barna, ministrul Mediului a mărturisit că primise derogare de la minister pentru a face acest lucru, prințul stăin care a ucis cel mai mare urs din România.
Există „mai mulți urși problemă”
Ministrul Barna a precizat că există „mai mulți urși problemă” în zona în care a fost vânat animalul.
„Am avut mai multe cereri de intervenție de extragere de la acea asociație. Din trei solicitări, una a fost aprobată. Am demarat un control, nu știm încă, nu avem rezultatul controlului. Un lucru este cert, acolo sunt mai mulți urși problemă. Documentațiile nu au fost complete, motiv pentru care doar o solicitare din trei a fost aprobată. Din materialele apărute, am văzut că anumite exemplare creează încă probleme.
Este extrem de complicat să stabilești dacă într-un fond de vânătoare doar un urs, și doar acela, s-a văzut că a intrat și a intrat și a doua oară și este cel care a fost extras. Identificare și extragerea se face de asociația de vânătoare și este responsabilitatea lor să extragă exemplarele problemă.
Acolo unde sunt mai multe cereri, mai multe exemplare. Pot începe discuțiile dacă este acela care este aprobat sau dacă este acela pentru care s-a depus prima, a doua, sau a cincea solicitare”, a declarat Tanczos Barna, potrivit Digi24.
Urși „creează probleme”
Tanczos Barna este de părere că anumite exemplare de urși „creează probleme” și că intervenţiile asupra lor se fac în cazuri „necesare”.
„Sunt cereri depuse pentru mai multe exemplare care creează probelme. Vin zilnic cereri din teritoriu. Au ieșit din bârlog aceste animale sălbatice și creează foarte multe probleme în țară. Dar asta nu înseamnă că prin extragerea a două exemplare din miile din țară se rezolvă problemele peste tot.
Aprobările se dau doar în cazurile în care este necesară intervenția. Se depune o cerere la direcția de biodiversitate din minister, se analizează dacă dosarul este complet, se emite un ordin, după care executarea se face cu autoritățile locale și asociația de vânătoare. Nu există o taxă”, a mai explicat ministrul, potrivit Antena 3.
