Sub orașul Wieliczka din sudul Poloniei, se află mina de sare Wieliczka. Aceasta este o rețea subterană de tuneluri artificiale de până la 327 de metri în adâncime, folosită pentru extragerea sării.
Dovezile lucrului sării la Wieliczka datează din perioada neolitică. Iar, saramura era colectată de la izvoarele din apropiere și fiartă în vase de lut, unde era folosită drept conservant pentru diferite tipuri de carne și pește.
Mina de sare, o sursă profitabilă de venituri pentru Cazimir al III-lea cel Mare
O reducere a sării în apa de izvor a dus la o serie de săpături și fântâni adânci pentru extragerea apei cu cantități mai mari de sare, până în secolele al XI-lea și al XIII-lea. Aceasta a dus la descoperirea sării geme rafinate, un mineral valoros compus în principal din clorură de sodiu.
Activitățile miniere sezoniere au scufundat puțuri pentru a extrage zăcămintele valoroase de sare gemă, care în secolele al XIV-lea și al XV-lea au stabilit Wieliczka ca o sursă profitabilă de venituri pentru Cazimir al III-lea cel Mare, care a folosit fondurile generate de mină pentru a construi Academia din Cracovia.
În secolele XVI-XVIII, mineritul a crescut la o scară industrializată. Atunci, minele de adâncime au fost excavate pe o serie de niveluri, iar saramura a fost evaporată în cuptoare speciale.
Mina Wieliczka a fost transformată într-o salină modernă
Schimbarea granițelor în împărțirea Poloniei, din anul 1772, a plasat Wieliczka sub stăpânirea Monarhiei Habsburgice. Astfel, noii proprietari au investit în construcția unei căi ferate subterane, a unei centrale electrice și a unei mașini de ridicare cu abur care au transformat mina Wieliczka într-o salină modernă.
Mai târziu, respectiv, în secolul al XIX-lea, mina a devenit o atracție turistică majoră, care a condus vizitatorii prin tuneluri pe o cale ferată trasă de cai, în timp ce o orchestră avea o serenată.
Aici, minerii au construit:
- mile de galerii decorate cu opere de artă,
- capele subterane
- statui sculptate în sare.
FOTO krakville.com
Cea mai notabilă atracție este Capela Sf. Kinga (sfântul patron al minerilor de sare) care a fost construită pe parcursul a 67 de ani din 1896 până în 1964.
Mina, fabrică de armament subterană
Mina a devenit din nou proprietatea Trezoreriei de Stat poloneze și a fost preluată sub administrația poloneză, după încheierea Primului Război Mondial și recâștigarea independenței de către Polonia.
Producția de sare a atins o valoare anuală de 203.000 de tone, în perioada interbelică, dar producția a încetat în timpul ocupației naziste odată cu reutilizarea minei ca fabrică de armament subterană folosind evrei din lagărele de muncă forțată.
Este unul dintre monumentele istorice naționale oficiale ale Poloniei
Exploatarea sării geme în Wieliczka a fost complet întreruptă în anul 1964, în favoarea producției industriale de sare evaporată folosind metoda de extracție umedă.
La momentul actual, mina este unul dintre monumentele istorice naționale oficiale ale Poloniei, cu precizarea că în anul 2010 a fost acceptată, alături de Salina Bochnia, ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, citează heritagedaily.com.
