Uber a utilizat un „buton de oprire”, un sistem de blocare a bazelor de date, inclusiv în România, atunci când organele de anchetă le-au bătut la ușile sediilor oficiale. Jurnaliștii de la The Guardian au obținut sute de mii de documente care arată cum caracatița Uber a acaparat politicieni de rang înalt, printre care și Emanuel Macron și Joe Biden. Scopul: monopol mondial.
Jurnaliștii de la Rise Project au analizat documentele desecretizate ale companiei Uber, iar printre fișiere s-a regăsit și startul Uber pe piața din România.
Totul a început în 2015, când Uber deschisese o filială în țara noastră. Din email-uri reiese că Peter Imre, un cunoscut om de afaceri, decedat între timp, fusese ales drept consultant al companiei, titrează EVZ, citând din ancheta Rise Project.
Peter Imre, decedat recent, era pe lista neagră a Uber
„Vestea proastă este că Peter Imre, consilier local și pentru Ungaria, este mai important pentru operațiunea din București decât am crezut inițial. Face lucruri și deschide uși, dar pe termen lung reprezintă potențiale probleme (ego, expunere în presă, agendă proprie, legături informale cu părțile interesate și probabil cu biroul nostru)”. Email-ul a fost trimis de Ionuț Lăcustă, managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber.
Imre a creat tensiuni mari între corporatiștii Uber
În decembrie 2016, Lăcustă îi scrie lui Christopher Burghardt, un nou șef al Uber în Europa: „Vreau să reiterez că eu și Nicoleta am avut o relație proastă din cauza unei viziuni foarte diferite despre felul în care ar trebui să acționăm în România”.
Nemulțumirile erau legate de Nicoleta Diaconu, directorul general al Uber România, care-l angajase pe Peter Imre:
„(…) este un prieten al ei, a venit recomandat prin intermediul familiei, (…) și care (prin acțiunile sale) prezintă un risc major de a se încadra în definiția penală românească foarte largă a „traficului de influență”.
Nicoleta Diaconu Schroeder, căsătorită cu americanul Wesley Schroeder, ajunsese director general al Uber România în 2015, în timp ce tatăl ei, Gelu Diaconu, conducea Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Gelu Diaconu nu a vrut să comenteze pe marginea acestui subiect, iar fiica lui nu a răspuns întrebărilor Rise Project.
În acel moment, Uber dorea să convingă câte un parlamentar de la fiecare partid să introducă modificările legislative de care compania avea nevoie. „Este de notorietate că Tăriceanu, președintele Senatului și fost premier, este prieten apropiat al lui Peter Imre și că este acuzat de mărturie mincinoasă și că a ajutat un făptuitor. Sper sincer că nu a avut acele conversații, pentru că ele ne-ar crea probleme și lui și nouă”, explica atunci Lăcustă, care a plecat în 2017 de la Uber.
Călin Popescu Tăriceanu a declarat că nu s-a întâlnit niciodată cu reprezentanții Uber.
Întâlnire cu Ioan Rus
Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece Peter Imre a continuat în postura de consultat, fapt care reiese dintr-un alt email al lui Lăcustă.
„Întâlnirea cu Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a fost facilitată de noul consultant (…) fiind anunțată în mai puțin de 24 de ore; întâlnirea a decurs bine, Ministerul Transporturilor a promis sprijin cu legislația și a facilitat o întâlnire cu secretarul de stat responsabil cu elaborarea legislației”.
Contactat de Rise Project, Ioan Rus a declarat: “Păi nu știu (râde), habar nu am, deci nu știu. Nici nu s-a întâmplat nimic, dacă or fi fost vreodată la mine, oi fi fost amabil cu ei, da salut. (…) Nu știu, chiar nu știu, deci nu mă interesează subiectul.”
Tot în aprilie 2015, reprezentanții Uber s-au mai întâlnit cu alți doi demnitari români. Primul, Iulian Matache, era atunci secretar de stat în Ministerul Transporturilor: “Ne-a cerut propunerea legislativă și alte exemple de legislație referitoare la ride-sharing din alte țări.” .
Contactat de reporteri, Matache ne-a spus că nu-și mai aduce aminte dacă au avut loc astfel de discuții.
Uber, despre șeful Consiliului Concurenței: „Foarte prietenos. Ne susține”
În 4 martie 2015, reprezentanții Uber s-au întâlnit cu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: “Este foarte prietenos și și-a oferit susținerea. A explicat că siguranța și taxarea ar putea fi cele mai importante subiecte când Uber interacționează cu cei care iau decizii.”
O altă întâlnire avută de reprezentanții Uber în 2015 a fost cu Alexandru Nazare, care la acel moment era membru în comisia de transport din Camera Deputaților. „Nazare a cerut Uber să-i prezinte o propunere legislativă privind Uber/Ride Sharing”.
Reprezentanții Uber susțin că s-au mai întâlnit în 2015 și cu Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informațională, care le-a sugerat să se întâlnească cu ministrul pentru dialogul social, care era deja în contact cu asociațiile de taximetriști.
Descindere a poliției
Documentele prezintă și o descindere a Poliției la biroul din București al Uber, în 2015. Rob Khazzam, managerul general al Uber pe Europa Centrală și de Est a trimis colegilor un email pe această temă. Mesajul arată că la acea vreme printre șoferii Uber erau și polițiști.
“Plângerea conține detalii semnificative despre modul în care funcționează serviciul nostru, de ce este greu de aplicat legea (împotriva mașinilor nemarcate) și a făcut referire în mod repetat la faptul că mulți polițiști folosesc serviciul ca șoferi (ceea ce este adevărat). Mai menționează că furnizează servicii de transport ilegal, fapt care ar fi foarte jenant pentru poliție dacă informația ar deveni publică”.
Sursă: EVZ.ro