Margareta Pâslaru a avut interdicție să apară în emisiuni televizate sau spectacole timp de șase luni. ”Nu pentru că ar fi fost imorală, ci pentru că e confuză, merge în medii «dubioase», nu are un comportament adecvat și determinare muncitorească” este unul dintre pasajele care au dus la aceasta interdicție.
Sursă foto: pagina de Facebook a Studiourilor Buftea.
Frumoasa și îndrăgita, Margareta Pâslaru, a suferit însă cel mai puțin. Cauza acestei interdicții a fost realizarea unui film cinematografic de către Studiourile Buftea în 1966.
Filmul interzis nu avea mesaje subversive, pasibile să cheme lumea la revoltă, dar nu era destul de mobilizator pentru tânăra generație care pornise pe drumul construirii societății socialiste.
„Un film cu o fată fermecătoare”, regia Lucian Bratu, 1966. Fotograf de platou Raru Bănică.
În mijlocul epocii comuniste, o poveste despre o fată cam debusolată, care se învîrte în mediul artistic și vrea să ajungă vedetă, a trezit controverse și a adus scoaterea filmului din cinematografe, după trei zile de proiecții.
Influențați de Noul Val Francez, scenaristul Radu Cosașu și regizorul Lucian Bratu au creionat un personaj, Ruxandra Vancu, interpretată de Margareta Pâslaru, care ”nu e un model de moralitate pentru tineretul comunist” spun cei de la Studiourile Buftea care au publicat de curând poze de la filmările acre au avut loc în 1966.
Așa cum aminteau, după cenzurarea filmului, Radu Cosașu nu a mai scris scenarii, Lucian Bratu nu a mai regizat filme cu «mesaj», iar Margareta Pâslaru a avut interdicție să apară în emisiuni televizate sau spectacole timp de șase luni.
Filmul interzis în 1966 nu avea mesaje subversive
Studiourile Buftea au scos la lumină câteva fotografii legate de un film din 1966 care, în loc să devină un succes de casă, oricum oamenii nu prea mai aveau din ce alege în materie de film artistic, a dus la interzicerea aparițiilor publice a unei stele în devenire a muzicii (ușoare) românești, Margareta Pâslaru.
Filmul interzis nu avea mesaje subversive, pasibile să cheme lumea la revoltă, dar nu era destul de mobilizator pentru tânăra generație care pornise pe drumul construirii societății socialiste.
Perioada era, însă, de schimbări. Eram la doi ani de la celebra ”rupere” de stalinism a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, de un an, după moartea lui Dej, puterea era preluată de Nicolae Ceaușescu, care își dorea să pară un lider mai deschis, așa că interdicția dată artiștilor nu a durat mult.
Sursă foto: pagina de Facebook a Studiourilor Buftea.
Din distribuție filmului interzis fac parte Ștefan Iordache, Emmerich Scheffer, Marin Moraru, Grigore Gonța, Petre Gheorghiu, Cornel Coman, Jorj Voicu, Virgil Ogășanu. Criticul de film D.I.Suchianu are o apariție specială.
