Vârsta de pensionare pentru membrii forțelor armate, diplomații străini și personalul auxiliar de justiție a fost majorată la 65 de ani, a declarat șeful Executivului, Nicolae Ciucă, într-o postare pe pagina sa de Facebook, pe 29 mai. În plus, o parte din pensiile speciale ar urma să fie supuse unui impozit de 30%.
„În plus, se va iniția la nivelul Guvernului un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensie pentru magistrați, având în vedere că celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017. De asemenea, se va reveni cu o inițiativă privind recalcularea pensiilor magistraților, aflate în plată, pentru a elimina inechitățile generate de diferențele de venituri”, a anunțat premierul.
Ce se întâmplă cu pensiile speciale?
Premierul afirmă că pensia ar trebui să fie direct corelată cu semnificația „muncii de o viață” și să fie echivalată cu contribuțiile la sistemul public efectuate de fiecare persoană pe parcursul perioadei de contribuție.
Nicolae Ciucă a mai declarat că: „modificarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, aflat în dezbaterea Parlamentului, este necesară pentru ca România să poată beneficia în continuare de cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR.Printr-o serie de amendamente pe care coaliția de guvernare și le asumă, corectăm aceste inechități și introducem reformele asupra cărora ne-am angajat pentru ca România să beneficieze de fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență”
Premierul afirmă că, pentru a pune capăt excepțiilor, ar trebui luate în considerare noi reglementări în viitorul apropiat pentru a alinia vârsta standard de pensionare cu sistemul public de pensii.
Ca urmare, vârsta de pensionare pentru personalul auxiliar angajat în sistemul judiciar și militar va crește treptat până la 65 de ani până în 2035.
În plus, până în ianuarie 2034, o serie de categorii de angajați, inclusiv ambasadorii, personalul parlamentar și membrii Curții de Conturi, își vor ridica treptat vârsta minimă de muncă la 25 de ani.
Numărul pensiilor de serviciu va fi redus
În plus, șeful Executivului a declarat că numărul beneficiarilor de pensii de serviciu va fi redus prin eliminarea personalului asimilat, adică avocații care au fost transformați în judecători și procurori, precum și a personalului care ocupă anumite funcții de execuție în cadrul misiunilor diplomatice.
Partea din venitul din pensie care depășește atât aplicarea principiului contributivității, cât și venitul mediu brut utilizat pentru a determina bugetul asigurărilor sociale de stat pentru pensiile plătite în prezent va fi supusă în viitor unui impozit de 30%. Se așteaptă ca unele corelații să susțină conceptul contributiv, care este esențial pentru politica publică de pensii.
În plus, se sugerează eliminarea procesului de evaluare a pensiilor judecătorilor, având în vedere creșterile salariilor lunare brute ale judecătorilor și procurorilor în exercițiu. În plus, guvernul va începe să lucreze la un proiect de lege care să controleze venitul pensiilor judecătorilor, având în vedere că alte pensii de serviciu au fost reglementate în funcție de venit din septembrie 2017. Potrivit G4Media, alături de o propunere de recalculare a pensiilor magistraților va fi retrimisă și o propunere de reducere a inechităților generate de diferențele de venituri.
Aceste modificări sunt rezultatul discuțiilor pe care ministrul Muncii le-a avut la Bruxelles. Ultimele două modificări pe care România trebuie să le realizeze anul acesta prin PNRR sunt Legea salarizării și Legea pensiilor, care garantează sustenabilitatea și echitatea sistemului public de salarizare și de pensii.
