Guvernul Georgiei a „decis să retragă necondiționat” un proiect de lege controversat care a declanșat proteste masive, potrivit unui comunicat publicat joi, informează Politico.
Răsturnarea de situație a guvernului a avut loc după ce mii de georgieni au ieșit pe străzile capitalei țării, Tbilisi, timp de două zile de proteste, fluturând steaguri ale UE și înfruntând poliția antirevoltă înarmată cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene. Legislația controversată ar fi impus tuturor organizațiilor care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca agenți străini.
Legea georgiană a fost considerată pe scară largă ca fiind inspirată de regimul lui Vladimir Putin de la Moscova: În 2012, președintele rus a semnat o legislație care înăsprește controalele asupra grupurilor pentru drepturile civile finanțate din străinătate, care a fost văzută ca o încercare de a reprima disidența; în iunie anul trecut, Duma, camera inferioară a parlamentului rus, a aprobat un alt proiect de lege care impune restricții draconice asupra persoanelor și organizațiilor „sub influență străină”, precizează Politico.
O lovitură pentru Putin
Retragerea proiectului de lege este o lovitură pentru Putin, care a considerat mult timp Georgia, un fost stat sovietic, ca făcând parte din sfera de influență a Rusiei.
Președintele Georgiei, Salome Zourabichvili, care se afla în SUA pentru o vizită oficială când au izbucnit primele proteste marți, a numit proiectul de lege „ceva dictat de Moscova” într-un discurs video.
În imaginile și fotografiile de la protestele din Georgia, mulțimea a scandat „jos legea rusă”.
„Constatăm că proiectul de lege adoptat a provocat diferențe de opinie în societate”, se arată în declarația de joi, în care partidul Visul Georgian a anunțat că va renunța la legea propusă „necondiționat”.
Dar partidul, împreună cu partenerii săi din coaliția de guvernare, a adăugat că o „mașinărie de minciuni a reușit să prezinte proiectul de lege într-o lumină negativă și să inducă în eroare o anumită parte a publicului”.
Declarația a continuat: „Pe măsură ce fondul emoțional se va calma, vom explica mai bine publicului la ce servea proiectul de lege și de ce era important să asigurăm transparența influenței străine în țara noastră. Pentru a face acest lucru, vom începe întâlniri cu populația și vom permite publicului larg să cunoască adevărul despre fiecare detaliu al problemei.”
Delegația UE susține demersul Guvernului
Într-o postare pe Twitter, delegația UE în Georgia a salutat anunțul, adăugând: „Încurajăm toți liderii politici din Georgia să reia reformele pro-UE, într-un mod incluziv și constructiv și în conformitate cu cele 12 priorități pentru ca Georgia să obțină statutul de țară candidată.”
Rusia și-a exprimat joi „îngrijorarea” cu privire la situația din Georgia. „Bineînțeles, este important pentru noi să existe calm în perimetrul frontierei noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit presei de stat Ria Novosti.
Georgia a depus o cerere de aderare la UE în martie anul trecut, dar nu a primit statutul de candidat, și va trebui să implementeze mai întâi mai multe reforme – inclusiv consolidarea independenței sistemului său judiciar.
Șeful diplomației europene a criticat proiectul de lege
Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a criticat proiectul de lege georgian, pe care l-a calificat drept „o evoluție foarte proastă pentru Georgia și poporul său” și l-a catalogat drept „incompatibil cu valorile și standardele UE”. Într-o declarație, Borrell a afirmat că, dacă proiectul de lege va fi adoptat, „ar putea avea repercusiuni grave asupra relațiilor noastre”.
Scenele miilor de georgieni care au ieșit pe străzi în două zile succesive de proteste în această săptămână, fluturând steaguri ale UE în timp ce se confruntau cu poliția antirevoltă, au amintit de revoluția Euromaidan din Ucraina, care a început în 2013 ca răspuns la decizia președintelui de atunci, Viktor Ianukovici, de a suspenda discuțiile privind un acord de asociere cu UE, în favoarea unor legături mai strânse cu Rusia.
Aceste demonstrații au devenit violente la sfârșitul lunii noiembrie 2013, când poliția antidistrugere a atacat protestatarii pașnici din Piața Independenței din Kiev; apoi, în februarie 2014, lunetiștii au deschis focul și au ucis zeci de ucraineni. În urma acestor consecințe, Ianukovici a fost forțat să fugă din țară, iar Putin a trimis trupe în Crimeea.
