După ce guvernul de la Chișinău a decis ca limbii ruse să nu i se confere statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova, a venit imediat și reacția oficialilor ruși.
Astfel, Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru relaţii internaţionale din Consiliul Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus a criticat în termeni virulenţi această decizie.
Primele reacții ale rușilor
Pe blogul senatorilor ruşi de pe pagina de internet a Consiliului Federaţiei, a fost postat un mesaj cu titlul „În Europa prin încălcarea drepturilor ruşilor?”
Kosaciov pune pe acelaşi plan decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova şi pe cea a Ucrainei din 16 ianuarie prin care întregul sector de servicii din această ţară trece exclusiv la limba ucraineană, calificându-le pe ambele drept „atacuri împotriva limbii ruse”, potrivit portalului Deschide.md.
Kosaciov susține, în acest context, că există o legătură strânsă între cele două măsuri şi aspiraţia de integrare europeană a Republicii Moldova şi Ucrainei.
„Am impresia că Europa tratează cu indulgenţă astfel de decizii, considerându-le în deplină concordanţă cu valorile europene, la care aderă în mod declarativ Kievul şi Chişinăul, încălcând de fapt convenţiile europene”, susţine Kosaciov.
De asemenea, el mai susține , că „’rusofobia devine un element sistemic al politicii europene, încurajată de Uniunea Europeană în vecinătatea Rusiei’.
Senatorul rus consideră că măsura aprobată la Chișinăua fost luată la presiunea forţelor proeuropene.
„Aceşti politicieni înţeleg integrarea ţării lor într-un mod specific, prin renunţarea la vechea identitate moldovenească şi a propriei statalităţi de dragul alipirii la România”, scrie Kosaciov, adăugând că nu întâmplător atât preşedinta Curţii Constituţionale, Domnica Manole, cât şi deputaţii care au contestat legea votată la sfârşitul anului trecut şi promulgată de Igor Dodon deţin cetăţenie română.
Kosaciov vede negru în fața ochilor și îndreaptă degetul spre toată lumea
În acest context, Kosaciov aminteşte că preşedintele Maia Sandu a promis în campania electorală că vrea să construiască un stat în care cetăţenii tuturor grupurilor etnice se vor simţi în siguranţă, în care drepturile lor, inclusiv dreptul de a-şi folosi limba, vor fi protejate în mod fiabil.
Dacă Maia Sandu va susţine decizia Curţii Constituţionale, atunci, în opinia sa, va fi foarte dificil să realizeze obiectivul declarat de ea: „stabilirea unor relaţii bune cu Rusia şi rezolvarea multor probleme acumulate între ţările noastre”.
„Nu mai puţin important este faptul că decizia Curţii Constituţionale îndepărtează Moldova şi mai mult de soluţionarea conflictului transnistrean. Este greu de imaginat că locuitorii din stânga Nistrului, care au suferit o tragedie în urmă cu 30 de ani, din cauza aceloraşi probleme lingvistice şi aceloraşi dorinţe ale autorităţilor de la Chişinău de a efectua o românizare forţată, ar dori brusc să se reintegreze cu o astfel de Republică Moldova”, afirmă senatorul rus.
Reacția ambasadei Rusiei de la Chișinău
Ambasada Rusiei de la Chişinău a calificat drept alarmantă decizia Curţii Constituţionale de anulare a legii prin care limbii ruse i se conferă statutul de limbă de comunicare interetnică.
Totodată, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a emis un comunicat prin care cere misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova să se abţină de la comentarii pe marginea deciziei Curţii Constituţionale de anulare a legii prin care limba rusă a fost declarată limbă de comunicare interetnică.
„Limbii ruse nu i se conferă statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Domnica Manole, făcând referire la rezultatele recensământului din 2014, când 77, 87 % din populaţia Republicii Moldova a declarat că vorbeşte limba română şi doar 9, 39% – limba rusă. Conform datelor recensământului de atunci, 4,08% din populaţie a declarat că vorbeşte limba găgăuză, 3,82% – limba ucraineană, 1,48% – limba bulgară, au informat Radio Chişinău şi Ziarul de Gardă.
