Un bărbat gay a revoluționat știința și a salvat lumea. Este vorba despre Alan Turing, care a imaginat mașinile care vor putea gândi, chiar dacă nu o vor face la fel ca oamenii.
Alan Turing, părintele inteligenței artificiale
Devenit o figură emblematică a secolului XX, omul de știință englez Alan Mathison Turing, născut în anul 1912, este considerat chiar şi astăzi părintele computerului şi al inteligenței artificiale.
Alan Turing a fost cel care a deschis un nou teren conceptual, cu un impact imens asupra secolului trecut, printre care:
- a pus bazele informaticii moderne,
- a descifrat codurile germane utilizate în cel de-al doilea Război Mondial, lucru care a condus la salvarea a milioane de vieți,
- a explorat noțiuni de inteligență artificială.
Alan Turing s-a concentrat toată viața pe răspunsuri la întrebări mari, explorând limita a ceea ce poate fi dovedit matematic sau logic. Iar, scopul său a fost să construiască o mașină universală care să poată efectua diferite acțiuni, cum ar fi calcule sau sortarea unei liste. Prin urmare, Alan a creat în anul 1936 mașina Turing, prototipul computerului modern, punând astfel bazele inteligenței artificiale.
Dar ce este mașina Turing
Mașina seamănă cu un scaner, destinația sa fiind să stocheze memorie, un aparat ce putea citi şi scrie instrucțiuni/date pe bandă, folosit ceea ce numim astăzi ca reprezentare matematică a unui computer.
Alan Turing și-a imaginat o astfel de mașină deoarece era convins că un calculator automat nu poate rezolva toate problemele matematice.
Turing a fost cel care a dezvoltat primul computer electronic, dar și primul om care a dezvoltat algoritmi, conceptul de software, memorie și teorii pentru programarea unor astfel de computere.
Alan Turing a descifrat codurile germane
Alan Turing a fost, de asemenea, cel care, în timpul celui de-al doilea război mondial, s-a alăturat departamentului secret de codificare al guvernului britanic din Bletchley Park, pentru a descifra codurile germane supranumite Enigma. Menționăm că, pentru a trimite mesaje codate submarinelor naziste ce operau în Oceanul Atlantic, forțele armate germane foloseau o mașină de criptare (al cărei sistem de cifrare se schimba în fiecare zi), numită Enigma. Pentru a-și atinge scopul, Turing a proiectat o mașină electronică, care rula toate permutările codului Enigma, permițând britanicilor să decripteze transmisiile germane și să descopere locațiile navelor unde acestea plănuiau să atace.
Implicarea lui Turing în această operațiune a scurtat războiul din Europa cu doi până la patru ani, salvând milioane de vieți, conform celor precizate de mai mulți istorici.
Testul turing
Când războiul s-a terminat, Turing a continuat să-și dezvolte ideile despre informatică, explorând domeniul inteligenței artificiale, fiind extrem de preocupat de modul în care funcțiile creierului uman puteau fi imitate artificial. Așa a luat naștere, în 1950, poate cea mai frumoasă și uimitoare descoperire a sa, în sensul imaginării inteligenței artificiale. Marea întrebare a lui Alan Turing era dacă mașinile pot gândi și a încercat să o deslușească. În încercarea de a afla răspunsul, Alan a creat o procedură, cunoscută mai târziu sub numele de Testul Turing, ce se bazează pe capacitatea unui computer de a susține o conversație.
Ce a vrut să demonstreze Alan
Cel care a fost numit “părintele informaticii moderne” şi-a dorit să demonstreze faptul că un computer ar putea fi considerat inteligent doar în momentul în care un interogator uman nu este în stare să-l deosebească de un om, având în vedere răspunsurile sale din timpul conversației.
Alan Turing, pasionat fiind nu doar de matematică, și-a mărit aria de cercetare, folosindu-și talentele sale de matematician si în domeniul morfogenezei, încercând să descifreze motivul pentru care animalele și plantele dezvoltă anumite modele în ceea ce privește forma sau culoarea.
Câțiva zeci de ani mai târziu, oamenii de știință i-au confirmat teoria. În acest sens, Ian Stewart, profesor de matematică de la Universitatea din Warwick, a precizat: „Într-o zonă în care matematica nu fusese niciodată folosită până acum, brusc ușa s-a deschis”.
Viața lui Alan Turing și sfârșitul său tragic
Viața lui Alan Turing a fost puternic afectată de normele societății din vremea respectivă, în ciuda tuturor contribuțiilor sale.
Astfel, în anul 1952, tocmai când atinsese apogeul carierei sale științifice, a fost arestat pentru indecență, datorită homosexualității sale, aflată în afara legii la acea vreme, fapt ce a dus la definirea lui ca un risc pentru securitate. Alan Turing a fost pedepsit cu castrarea chimică prin injectarea cu estrogen.
Apoi, în anul 1954, după ce fusese condamnat pentru ultraj adus bunelor moravuri, Alan și-a luat viața prin otrăvire cu cianură, astfel că s-a stins din viață la doar 42 de ani.
Alan Turing, premiat după moarte
Timp de aproape șase decenii, viața lui a fost ținută secretă, iar adevăratul tribut a venit de la colegii săi, care în 1966 au oferit Premiul Turing, un echivalent Nobel pentru informatică.
Abia la sfârșitul secolului XX, recunoașterea figurii lui Turing a început să fie mult mai răspândită, iar în 2009, pe atunci prim-ministrul britanic Gordon Brown și-a cerut scuze oficial pentru felul în care Alan Turing fusese tratat de statul britanic.
Cu toate că Alan Turing a fost un om devotat științei, un adevărat geniu care a modelat viitorul computerelor, primul care a inventat un computer electronic și care a teoretizat inteligența artificială, a fost împins să moară pentru sexualitatea sa. Chiar și în zilele noastre legenda lui Alan Turing trăiește la fel și ideile lui, care, în ultimele decenii, au fost dezvoltate enorm.
De altfel, se spune că logo-ul Apple este un tribut adus de fondatorii gigantului Tech lui Turing, fiind inspirat de mărul cu cianură cu ajutorul căruia și-a pus capăt zilelor în 1954, citează elle.ro.
