New York Times și patru organizații de presă europene au cerut luni guvernului SUA să renunțe la acuzațiile împotriva lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, care a fost acuzat de obținerea și publicarea de secrete diplomatice și militare clasificate.
Assange și WikiLeaks au devenit faimoși la nivel mondial în 2010, când platforma online a început să publice videoclipuri și documente clasificate legate de războaiele și relațiile externe ale Statelor Unite.
El s-a refugiat la Londra și a fost arestat în 2019, după ce șapte ani a stat închis în Ambasada Ecuadorului. Autoritățile britanice au decis în vară că poate fi extrădat pentru a fi judecat în SUA.
Libertate pentru Julian Assange. Într-o scrisoare deschisă, presa reunită cere Statelor Unite să renunțe la acuzații
Extrădarea fondatorului WikiLeaks în Statele Unite înseamnă că îl așteaptă un proces cu privire la divulgarea de dorcumente confidențiale.
The Times, The Guardian, Le Monde, Der Spiegel și El País s-au reunit într-o scrisoare comună. Reprezentanții publicațiilor internaționale au declarat că urmărirea penală a lui Assange în baza Legii spionajului „creează un precedent periculos” care amenință să submineze Primul Amendament și libertatea presei.
În scrisoare se menționează că ”obținerea și dezvăluirea de informații sensibile atunci când este necesar în interesul public este o parte esențială a muncii zilnice a jurnaliștilor.”
„Dacă această muncă este incriminată, discursul nostru public și democrațiile noastre devin semnificativ mai slabe.”
Se pare că demersul jurnalistic nu a fost luat în considerație la justa valoare a presei, ca factor primordial într-un stat de drept.
Este un caz controversat și polarizat. Întrebarea primordială este dacă activitățile sale în stil jurnalistic de solicitare și publicare de informații clasificate pot sau ar trebui să fie tratate ca o infracțiune.
Evoluție, relevată în scrisoarea reunită a presei
Dezvăluirile lui Manning au reprezentat una dintre cele mai extraordinare scurgeri de informații din istoria americană.
Chelsea Manning este un fost analist de informații al armatei, care a furnizat arhivele către WikiLeaks. Acesta (devenit ulterior femeie) a fost condamnat la 35 de ani de închisoare în urma unui proces la Curtea Marțială în 2013. Președintele Barack Obama i-a comutat cea mai mare parte din pedeapsa rămasă cu puțin timp înainte de a-și părăsi mandatul, în ianuarie 2017.
Aproximativ 250.000 de telegrame ale Departamentului de Stat care au dezvăluit multe lucruri secrete din întreaga lume, dosare despre deținuții de la Guantanamo Bay care erau ținuți în detenție fără proces și jurnale ale unor evenimente semnificative din războaiele din Afganistan și Irak care au dezvăluit, printre altele, că numărul victimelor civile era mai mare decât estimările oficiale.
Cinci instituții l-au criticat public pe Assange în 2011, când au fost publicate copii neredactate ale telegramelor, dezvăluind numele unor persoane din țări periculoase care au ajutat Statele Unite și punându-le viața în pericol. La procesul lui Manning, procurorii nu au spus că cineva a fost ucis ca urmare a acestui lucru, dar oficialii au declarat că guvernul a cheltuit resurse semnificative pentru a scoate astfel de persoane din pericol.
Controversa legată de persoana fondatorului WikiLeaks
Cronologic vorbind, faptele au decurs de la o administrație la alta, trecând prin trei generații (administrații) de președinți americani: Obama, Trump, ajungând azi, la Biden.
Administrația Obama și oficialii de carieră din domeniul aplicării legii și al securității naționale nu l-au apreciat pe Assange, dar la polul opus, susținătorii transparenței și activiștii anti-război l-au tratat ca pe o icoană.
Imaginea publică a acestuia s-a schimbat semnificativ după ce WikiLeaks a publicat e-mailurile democrate care fuseseră piratate de guvernul rus în cadrul operațiunii sale secrete pentru a-l ajuta pe Donald J. Trump să câștige alegerile prezidențiale din 2016. Dar procesul penal împotriva sa nfac referire la aceste e-mailuri.
Scrisoarea deschisă face referire la faptul că administrația Obama a cântărit posibilitatea de a-l acuza pe Assange în legătură cu scurgerile de informații despre Manning, dar nu a făcut acest lucru, având la bază motivații juridice, legale.
În schimb, ulterior, în martie 2018, sub administrația Trump, Departamentul de Justiție a obținut un act de acuzare sigilat al marelui juriu împotriva lui Assange. Inițial, acuzațiile au ocolit problemele legate de libertatea presei, acuzându-l în mod restrâns de o infracțiune legată de hacking prin faptul că s-a oferit să îl ajute pe Manning să își mascheze urmele într-o rețea de calculatoare securizată.
Doar că povestea a evoluat contrar așteptărilor susținătorilor și fondatorului WikiLeaks. Și astfel apar noi acuzații: activitățile sale de tip jurnalistic au încălcat Legea spionajului, o lege din perioada Primului Război Mondial care consideră infracțiune păstrarea și difuzarea neautorizată a secretelor de securitate națională.
Statele Unite în instanțele de judecată se bazează pe precedente
Cazul este suprinzător prin faptul că nu există niciun precedent în Statele Unite pentru urmărirea penală a unui editor de informații, spre deosebire de un spion sau de un funcționar guvernamental care a divulgat secrete, acesta fiind judecat în temeiul Legii privind spionajul, relatează media.
Aceste aspecte nu au fost testate în instanță, deoarece cazul este suspendat în timp ce Assange se luptă pentru extrădare. Între timp, scrisoarea deschisă a presei internaționale reunite a cerut Departamentului de Justiție să renunțe la acuzațiile din Legea spionajului.
