De la începutul războiului din Ucraina, toate țările occidentale au expulzat zeci de agenți ruși sub acoperire diplomatică, cu excepția Elveției.
În același timp, Moscova a profitat de ocazie pentru a trimite acolo și mai mult personal, scrie Le Monde.
Un teren fertil
221 de persoane sunt acreditate oficial ca diplomați ai Federației Ruse pe teritoriul Confederației Elvețiene. Pentru o țară de mărimea Elveției, numărul este enorm, deși are două „capitale” de renume internațional.
Prima, Berna, este o aglomerare de 300.000 de locuitori în care se află guvernul (Consiliul Federal) și toate marile ministere, dar nu și toate administrațiile federale, deoarece arhitectura instituțională a țării le descentralizează adesea către cantoane.
A doua capitală, Geneva, cu 700.000 de locuitori, găzduiește sediul european al ONU și multe agenții internaționale. De asemenea, diplomația rusă nu a neglijat niciodată rolul deosebit al tablei de șah elvețiene.
Spioni la kilogram
De la începutul războiului din Ucraina, această tablă de șah a câștigat notoriu în importanță. Iar Elveția se remarcă ca singura țară occidentală care nu a expulzat agenți ruși.
Cu doar un an în urmă, scriitorul rus Mihail Șîșkin a fost primul care a tras un semnal de alarmă. Exilat în Elveția germanofonă din 1995 și critic virulent al regimului Putin, el arăta că „Moscova își repoziționează în Elveția spionii concediați de alte țări europene”.
Christian Dussey a avut nevoie de (încă) douăsprezece luni pentru a ajunge la aceeași concluzie. Noul șef al Serviciului de Informații al Confederației (SRC) a recunoscut pe 26 iunie că Elveția este în prezent una dintre țările „cel mai vizate” de spionajul rus.
Treimea cea rea
Din cei 221 de indivizi staționați în Elveția, „cel puțin o treime lucrează pentru diferitele servicii de informații rusești”, a recunoscut șeful contrainformațiilor elvețiene, care angajează doar 450 de oameni pentru a face față acestor noi amenințări. Pentru că, pe lângă activismul rusesc, prezența tot mai mare a agenților chinezi este atestată și în ultimul raport SRC. Aceștia din urmă își desfășoară activitatea sub acoperirea unor oameni de afaceri sau a unor oamenilor de știință, foarte interesați de cercetările institutelor politehnice din Zurich și Lausanne.
Dar la Geneva se remarcă cel mai mult noul activism al agenților ruși. Aici se întâlnesc mii de diplomați din întreaga lume la reuniunile anuale ale organismelor ONU, cum ar fi Consiliul pentru Drepturile Omului, Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Internațională a Muncii. Tot atâtea oportunități pentru agenții de informații sub acoperire diplomatică de a se amesteca cu mulțimea și de a stabili contacte într-un oraș în care finanțatorii, liderii economici și politici pot sta împreună.
Tabăra de bază
Atractivitatea Genevei și a regiunii Geneva pentru operațiuni ale agențiilor ruse a făcut deja obiectul mai multor investigații ale site-ului britanic de investigații Bellingcat, care combină surse deschise de pe Internet (OSINT, pentru informații cu sursă deschisă).
Acesta dezvăluia astfel că unitatea 29155 a GRU (serviciile de informații militare ruse) înființase un fel de „tabără de bază” în Haute-Savoie (Annemasse, Evian, Chamonix). De acolo, agenții săi au operat nu doar în Geneva și Elveția – de exemplu, o operațiune de supraveghere și infiltrare a Agenției Mondiale Anti-Doping din Lausanne – ci și mai deprte, în toată Europa.
Nu este vorba de simpli oficiali ai serviciilor de informații, ci de adevărați ucigași, specialiști în operațiuni clandestine, sabotaj și eliminare. Rețeaua a fost descoperită după misiunea eșuată de a-l lichida pe fostul agent rus al FSB, Serghei Skripal, pe teritoriul britanic. Episodul Noviciok, numit astfel după agentul chimic neurotoxic găsit în orașul englez Salisbury, a deschis ochii contrainformațiilor europene.
Evacuările, aceste „măsuri brutale”
Rămâne de văzut de ce Confederația Elvețiană, care se luptă deja să explice partenerilor săi europeni și americani neutralitatea sa inflexibilă în ceea ce privește livrările de arme către Ucraina, ajunge din nou în situația de a trebui să-și justifice ambiguitățile față de Rusia. De ce nu expulzează acea cotă de „cel puțin o treime” dintre diplomații ruși care lucrează de fapt împotriva Occidentului?
La Berna, Ministerul Afacerilor Externe nu comentează problemele care țin de intelligence. Un observator informat notează că „Elveția nu are obiceiul de a se recurge la măsuri brutale precum expulzările, chiar și atunci când ar fi logic și meritat, deoarece aceasta implică măsuri de retorsiune, ceea ce nu este constructiv. Este mai bine să rămânem în dialog”.
Citat de ziarul NZZ, istoricul și expertul în intelligence Adrian Hänni consideră că „rolul Elveției ca refugiu sigur pentru agențiile ruse de informații crește pentru că structurile lor din această țară au rămas intacte. Este chiar probabil ca operațiunile secrete ale Rusiei în țările europene să fie acum pilotate din Elveția”.
