În lipsa atingerii obiectivelor, Comisia Europeană a retras dreptul de veto. Laboratorul ELI-NP trebuie să se repoziționeze și să opteze pentru statutul de Observator Fondator, urmând ca în 2023 să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională.
ELI-ERIC nu a mai oferit posibilitatea părții române de a opta, în acel moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă).
România a pierdut acest statut
„Această decizie înseamnă că toate laboratoarele pot funcționa în mod legal împreună, ca o singură organizație”, spune Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium. „Decizia vine într-un moment important, deoarece tranziția la operațiuni are loc deja, iar interesul oamenilor de știință este intens”, potrivit hotnews.ro.
ERIC este o entitate juridică unică, formată dintr-un regulament al UE special destinat infrastructurilor științifice. Ca organizație internațională, membrii săi sunt țări care contribuie științific și financiar la consorțiu. Pe lângă Republica Cehă și Ungaria, Italia și Lituania sunt membri fondatori. Germania și Bulgaria se alătură ca observatori cu scopul de a se alătura pe deplin la o dată ulterioară. Alte țări europene și non-europene și-au exprimat interesul de a se alătura după înființare.
Laserul de la Măgurele, eșec total pentru România
Facilitățile ELI ERIC sunt ELI-Beamlines în Dolní Břežany în Republica Cehă și instalația ELI-ALPS din Szeged, Ungaria. Acestea sunt primele laboratoare științifice la scară largă construite în cele mai noi state membre ale Europei, la un cost de 300 de milioane EUR – fiecare – în ultimii șase ani, folosind fonduri structurale europene. Ei angajează deja 600 de oameni de știință, ingineri și personal de sprijin din țările gazdă, din regiune și din străinătate.
Integrarea facilităților ELI este planificată să aibă loc în următorii doi-trei ani, cuprinzând o fază operațională inițială. În acest timp, procedurile tehnice și științifice din diferitele facilități sunt armonizate. Fuziunea este facilitată de o subvenție de 20 de milioane EUR acordată de Uniunea Europeană în cadrul programului Orizont 2020 cunoscut sub numele de „IMPULS”.
Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României din toate timpurile. Finanțat de Comisia Europeană cu peste 300 de milioane de euro, alături de alte două proiecte asemănătoare în Cehia și Ungaria, laserul din România ar fi trebuit să intre într-un consorțiu european care să-i asigure acces la finanțari și la proiecte de cercetare. Nu s-a întâmplat așa, România nu a fost inclusa in consorțiul ELI-ERIC.
Banca Mondială a estimat întreținerea facilității. Așadar, România trebuie să plătească 30 de milioane de euro pe an. Care au fost argumentele ministerului Teleman pentru alegerea statului de Observator Fondator? Membrii fondatori ai ELI-ERIC nu au oferit posibilitatea de a opta, în acest moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator.
„Deși au fost realizate eforturi deosebite de către partea română în relație cu serviciile Comisiei Europene și membrii fondatori ai ELI-ERIC, aceștia din urmă nu au oferit posibilitatea de a opta, în acest moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă)”.
