Preşedintele Klaus Iohannis nu poate înţelege comportamentul ministrului de Interne austriac care pe 16 noiembrie a semnat împreună cu alţi miniştrii de Interne pentru extinderea spaţiului Schengen, iar două zile mai târziu a declarat că Austria nu poate fi de acord cu o astfel de extindere. Şeful statului a mai spus că Austria s-a opus în Consiliul JAI aderării României, însă a votat pentru aderarea Croaţiei. Președintele nu crede că un vot pozitiv pentru aderarea României la Schengen va fi dat prea curând, într-un Consiliu JAI. El spune că mai întâi trebuie ca Austria trebuie să-și schimbe punctul de vedere, iar abia mai apoi va fi repusă problema aderării în discuție.
Klaus Iohannis, dezamăgit: Austria nu poate să admită o extindere a spaţiului Schengen, însă a votat pentru aderarea Croaţiei
Acest vot, spune preşedintele, chiar dacă m-a supărat sau dezamăgit, nu mă va face să dau înapoi. Personal, voi rămâne foarte conectat şi sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România va deveni membru Schengen. Voi ridica această problemă cu certitudine în Consiliul European.
„Votul din Consiliul JAI este foarte problematic pentru noi toţi în România şi trebuie să spun că am fost dezamăgit şi supărat, după ce am primit rezultatul acestui vot. Această dezamăgire şi supărare vine din faptul că noi de 11 ani ne străduim, negociem şi sperăm să intrăm cu drepturi depline în Schengen, noi românii. După ce în decursul acestui care se apropie de final am avut câteva reuşite notabile. Să nu uităm că una din principalele piedici pentru aderarea la Schengen a fost existenţa acelui MCV şi am reuşit, împreună cu Guvernul, cu coaliţia, să ajungem în punctul în care Comisia Europeană a considerat că acest mecanism s-a finalizat şi a fost ridicat.
Am reuşit prin colaborare intensă şi bună cu Olanda să îi convingem pe partenerii olandezi să îşi schimbe opinia şi să propună un vot pozitiv pentru România, chestiune aprobată de Parlamentul olandez.
Tot în acest an s-a schimbat situaţia politică din Suedia. Am colaborat, am negociat, am discutat şi am înlăturat şi rezervele Suediei”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat luni la Cotroceni ce va face la Consiliului European din 15 decembrie, dacă este închis subiectul aderării României la Schengen, dacă va incerca să pună subiectul pe agendă şi cine decontează eşecul privjnd Schengen, MAI, diplomatia românească sau el însuşi.
Şeful statului a precizat că în 16 noiembrie miniştrii de Interne au semnat o declaraţie pentru extinderea spaţiului Schengen, însă apoi ministrul de Interne a declarat că Austria.
„În 16 noiembrie, aici, la Bucureşti, a avut loc o întrunire a miniştrilor de interne. La final, ei au emis o declaraţie, care a fost foarte clară – România şi Bulgaria sunt bine primite în Schengen. Acelaşi ministru declara două zile mai târziu că Austria nu poate să admită o extindere a spaţiului Schengen. Dintr-o chestiune greu de înţeles s-au vehiculat date care nu au coincis cu datele noastre sau Frontex şi când au votat s-a petrecut un lucru interesant, Austria a susţinut două săptămâni că nu poate vota extinderea spaţiului Schengen pentru că sunt mulţi migranţi, dar a ştiut să voteze da pentru Croaţia. Acest mod de a face politică în UE nu poate să fie considerat pozitiv.
Este foarte clar că migraţa reprezintă o problemă pentru UE, dar e la fel de clar că România nu permite o migraţie nelegală şi nu e cauza unei migraţii nelegale. Practic România a primit un nu nemeritat pentru o chesitune pe care nu am cauzat-o, ba dimpotrivă România e foarte activă în combaterea migraţiei ilegale. De aceea nici românii nu au înţeles de unde până unde acest refuz. Oamenii sunt revoltaţi şi pot să îi înţeleg. Dar în politică nu contează dacă eşti frustrat, supărat sau bucuros”, a completat Iohannis.
Referitor la cei vinovaţi de acest eşec privind Schengen, şeful statului a precizat: „Dacă e să căutăm vinovaţi, lucrurile puteau fi făcute altfel, mai bine, chit că e greu de înţeles când o parte îşi schimbă atitudinea cu două săptămâni înainte de vot. Integrarea în Schengen rămâne pentru mine obiectiv naţional şi rămâne pentru mine obiectiv personal”