Preşedintele României, Klaus Iohannis a felicitat-o astăzi pe Katalin Novak cu ocazia preluării oficiale a mandatului de Preşedinte al Ungariei, la 10 mai 2022, şi şi-a exprimat disponibilitate pentru aprofundarea dialogului şi cooperării la cel mai înalt nivel cu partea ungară.
Klaus Iohannis, avertisment către preşedinta Ungariei, Katalin Novak: Proiectele de interes să nu fie discriminatorii
„Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa cooperării pragmatice şi în parametri corecţi, în logica unui parteneriat strategic autentic şi sincer, în spirit european, ghidat de principiile Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996) şi ale Declaraţiei privind Cooperarea şi Parteneriatul Strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI (Budapesta, la 29 noiembrie 2002), de la a cărei semnare se împlinesc anul acesta 20 de ani”.
De asemenea, Preşedintele României a reiterat importanţa dialogului pentru rezolvarea tuturor aspectelor de interes în plan bilateral şi pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot conduce la soluţii durabile şi eficiente.
„În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat convingerea profundă a autorităţilor române privind faptul că persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, ca exponenţi ai societăţilor din care fac parte, contribuie la crearea şi consolidarea unor punţi de legătură între statul de cetăţenie şi statul a cărui origine etnică o au, având un rol important în promovarea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare dintre acestea”, se mai arată în comunicat.
Administraţia Prezidenţială a mai transmis că, subliniind importanţa dezvoltării cooperării economice şi sectoriale bilaterale, preşedintele României a pledat pentru ca proiectele de interes să nu fie discriminatorii pe baza etniei, să nu se limiteze la anumite părţi din teritoriul României şi să fie conforme legislaţiei române sau celei europene.
mai 2022: Ca preşedinte al Ungariei, consider că este prioritatea mea să reprezint toţi maghiarii, întrucât nu contează dacă cineva locuiește în interiorul sau în afara graniţelor. Ungurii sunt unguri, punct”
Despre Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996) şi ale Declaraţiei privind Cooperarea şi Parteneriatul Strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI (Budapesta, la 29 noiembrie 2002), de la a cărei semnare se împlinesc anul acesta 20 de ani s-a discutat şi în luna mai când noul preşedinte al Ungariei a venit într-o vizită privată în România.
Într-un mesaj pe Facebook, aceasta a scris: „Astăzi m-am întâlnit cu Hunor Kelemen, preşedinte al UDMR, vicepremier al României. Ca preşedinte al Ungariei, consider că este prioritatea mea să reprezint toţi maghiarii, întrucât nu contează dacă cineva locuiește în interiorul sau în afara graniţelor. Ungurii sunt unguri, punct”
Atunci MAE român l-a contactat, la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene, pe ambasadorul Ungariei în România și i-a transmis preocuparea părții române față de declarația Katalin Novak.
Astfel, în măsura în care declarațiile Președintelui Ungariei, aflată în vizită privată în România, se referă și la cetățenii români de etnie maghiară, este de subliniat că, potrivit dreptului internațional, un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat. În plus, responsabilitatea primară pentru respectarea drepturilor identitare (etnice, culturale, religioase, lingvistice) ale cetățenilor români de etnie maghiară revine României, ca stat de cetățenie, Ungaria, ca stat înrudit, având cel mult un interes în consolidarea legăturilor culturale, astfel cum se arată atât în Raportul din 2001 al Comisiei de la Veneția privind tratamentul preferenţial acordat minorităților naționale de statul înrudit, cât și în Declarația din 2001 a Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE intitulată Suveranitate, responsabilitate și minorități naționale.
Prin urmare, astfel de declarații nu corespund standardelor europene în materie și nici spiritului Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară (semnat la Timișoara, la 16 septembrie 1996) și Declaraţiei de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa secolului XXI (adoptată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002), în acest an fiind marcate două decenii de la adoptarea acesteia.
România rămâne profund atașată dezideratului promovării unei relații pragmatice cu Ungaria în interesul nemijlocit al cetățenilor români și ungari, indiferent de etnie.
