Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, este de părere că statul trebuie să decidă dacă acordă bani în plus la pensie acelor categorii profesionale care sunt considerate speciale, pentru că au interdicţia de a desfăşura şi alte activităţi. Liderul UDMR susţine, însă, că pensiile de serviciu ar trebui acordate la împlinirea vârstei de pensionare valabile pentru toate categoriile de salariaţi şi nu mai devreme.
Kelemen Hunor despre pensia de serviciu: Ok, vrei să ieşi la pensie la 50 de ani, du-te, dar pensia o primeşti la 65 de ani
Kelemen Hunor, afirmă că, fără aşa-numitele pensii speciale, sistemul public de pensii din România s-ar încadra în limita de 9,4% din PIB asumată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Liderul UDMR afirmă legile care reglementează acordarea acestor pensii sunt ”speciale şi incorecte”, arătând că e nevoie de a se găsi soluţii pentru acest sector, iar statul trebuie să decidă dacă acele categorii profesionale care au interdicţii de a desfăşura şi alte activităţi atâta vreme cât sunt în activitate pot primi în plus faţă de contributivitate, dar că pensia de serviciu nu trebui acordată înaintea vârstei legale de pensionare.
”Nu ai voie să dai această pensie înainte de vârsta de pensionare. Ok, vrei să ieşi la pensie la 50 de ani, după 25 de ani, du-te, dar pensia de serviciu o primeşti la 65 de ani. Nu poţi să iei şi pensia de serviciu după 50 de ani şi după aceea să lucrezi în continuare marea majoritate a lor, la stat”, a declarat Kelemen Hunor la TVR Info.
El aminteşte că celelalte categorii profesionale primesc penalizări dacă ies la pensie înaintea vârstei de pensionare.
În opinia liderul UDMR, un alt principiu care ar trebui să reglementeze acordarea pensiilor de serviciu este acela conform căruia pensia nu poate fi mai mare decât salariul primit în perioada de activitate, situaţie în care se află în special unii dintre magistraţi şi nu militarii sau foştii parlamentari.
Kelemen este de părere că este nevoie de adoptarea unei singure legi care să reglementeze pensiile de serviciu, act normativ care să includă capitole, având în vedere profesiile şi interdicţiile diferite.
”Să facem o nouă lege cap-coadă, o nouă lege foarte simplă, pe acest principiu: stai în serviciul public, ai interdicţii, pe bază de contributivitate mergi spre pensie, dar primeşti în plus câteva puncte pentru acei ani petrecuţi în serviciul public. Nu am inventat apa minerală, aşa fac toate statele care au astfel de sisteme pentru pensiile de serviciu”, explică Kelemen.
„Cine a scris atunci PNRR, domnul Cîţu, doamna Turcan, domnul Ghinea atât i-a iubit pe cetăţenii români, că au spus că trebuie să fie săraci pe următorii 50 de ani”
În ceea ce priveşte pensiile speciale ale militarilor, ministrul Muncii, Marius Budăi, a precizat că se va lua în calcul salariul net şi a mai subliniat că introducerea pensiilor speciale ale primarilor ar însemna un efort bugetar de 0,1 la sută din PIB. În cazul pensiilor contributive, Budăi a explicat că cea mai mare victorie a României va fi eliminarea procentului de 9,4 la sută din PIB pentru pensii.
„În contractul de asistenţă unul dintre paragrafe se referea la această recomandare a Băncii Mondiale asupra sistemului de pensii de la noi care are câteva linii extrem de importante aş spune eu. Bineînţeles că una din ele e să aibă un stagiu minim de cotizare strict în profesia espectivă, să nu se facă asimilări de stagii, să aibă o parte de contributivitate şi să nu fie nicio pensie mai mare decât salariul. S-a vorbit de venit. Se vorbeşte de salariul net, salariul brut nu îl încasăm în mână.
Că vorbim de pensii militare, nu există o nuanţă, în raport, referitoare la MAI şi MApn, se referă la tot sistemul de pensii militare, vorbim de tot sistemul. Si la MApN se reţin contribuţii. Îndeplinim pe sistemul de pensii militare, jaloanele din PNRR, am avut discuţie şi cu Banca Mondială”, a declarat Budăi.
Ministrul Muncii a explicat că efortul bugetar pentru pensiile speciale ale primarilor este unul foarte mic şi că nu este vorba despre zeci de mii de beneficiari.
”Nu are cum să fie câteva zeci de mii, când ne referim la primari. Vă spun clar c nu vorbim de zeci de mii, nu avem de unde. Efortul bugetar este de 0,1 la sută din PIB. La primari cred că va fi chiar mai puţin”, a subliniat Budăi.
Despre pensiile contributive, Budăi a arătat că cea mai mare victorie a României ar fi eliminarea din PNRR a procentului ”inuman” de 9,4 la sută din PIB.
”Cea mai importantă victorie a României va fi eliminarea din PNRR a acelui procent inuman, aş putea să îi spun, la adresa cetăţenilor români de a fi condamnaţi la sărăcie în următorii 50 de ani şi este clar, din discuţiile avute până acum, avem toată susţinerea pentru scoaterea acestui procent din PNRR, să nu mai condamnăm cetăţenii români la sărăcie pentru următorii 50 de ani. În PNRR se spune să nu depăşească 9,4. Deci eu vorbesc de scoaterea acestui prag de sus. Ne putem duce cu o disciplină financiară, dar nu are niciun stat membru o asemenea trădare faţă de cetăţenii lui. Nu există, nu există în nicio legislaţie naţională a statelor membre”, a declarat la România TV, Marius Budăi.
Această inepţie trebuie scoasă din PNRR, a mai precizat ministrul, adăugând că la media europeană e calculat doar din punct de vedere statistic, nu există o plafonare.
„La noi am spus, atâta am fost noi iubitori de cetăţenii români, cei care au scris atunci PNRR, cine au fost atunci, domnul Cîţu, doamna Turcan, domnul Ghinea, cine a mai fost pe acolo, atât i-a iubit pe cetăţenii români, că au spus că trebuie să fie săraci pe următorii 50 de ani”, a declarat Budăi.
