Parlamentarii Partidului Național Liberal împreună cu un deputat social-democrat au depus o inițiativă legislativă prin care propun modificarea pragului electoral de la 5 la 7%, dar și eliminarea pragului alternativ. Adoptarea acestui proiect afectează grav UDMR-ul lui Kelemen Hunor.
Principalul artizan al inițiativei este vicepreședintele PNL, Adrian Cozma, a cărei inițiativă are un singur articol, clar și concis, și anume creșterea pragului electoral până la 7%.
Lovitură dură pentru Opoziție
Potrivit legislației în vigoare deputații și senatorii sunt aleși dacă întrunesc „ 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali”.
Inițiatorii proiectului motivează faptul că în ultimele două legislaturi, Parlamentul a votat pentru învestirea a șapte Guverne; Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban, Ciucă și Ciolacu. În cazul în care inițiativa trece de votul Parlamentului, climatul politic al României devine unul stabil.
Pe de altă parte, creșterea pragului electoral reprezintă un impediment pentru partidele mici, de exemplu PMP; ALDE, și Pro România nu au mai intrat în actuala legislatură tocmai pentru că nu au obținut pragul de 5%. Prin urmare, nu doar UDMR primește o lovitură ci și Opoziția care va fi formată din mai puțin partide.
Expunerea de motive
„Având în vedere faptul că, în anul 2024, vor avea loc alegeri pentru Camera Deputaților și Senat și că, în actualul context internațional România are nevoie de stabilitate politică și economică pentru următorul ciclu electoral, propunem următoarele modificări legislative: – Majorarea pragului electoral de la 5% la 7% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional pentru a asigura formarea unor majorități stabile și stabilitate guvernamentală;
Eliminarea unei prevederi discriminatorii din cuprinsul articolului 94, alin.(2), respectiv existența unui alt prag (”20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali”), în condițiile în care senatorii/deputații reprezintă, potrivit Constituției României (art.61), reprezintă în integralitate poporul român, nu doar în 4 circumscripții electorale”, au motivat inițiatorii proiectului.
Consecințe: Puterea își consolidează poziția
Așadar, o primă consecință constă în reducerea numărului de partide din Parlament. UDMR este de departe entitatea cea mai afectată, scorul obținut de maghiari în alegerile parlamentare au oscilat între 5-6 procente.
Pragul electoral a fost majorat ultima oară de la 3 la 5% la sfârșitul secolului trecut. Guvernarea a fost asigurată atunci de PNȚCD alături de alte forțe politice, în mod ironic la următoarele legislative creștin-democrații nu au intrat în Parlament, iar la ora actuală PNȚCD are o cotă de 1% în preferințele electoratului, potrivit Adevărul.ro.
Inițiativa legislativă trebuie votată cel târziu în toamna acestui an dat fiind faptul că Legea Fundamentală stipulează că nu se pot face modificări privind sistemul de vot cu mai puțin de un înaintea alegerilor parlamentare.
