Comisia Europeană a publicat cea de-a unsprezecea ediție a tabloului de bord privind justiția în țările comunitare, care încearcă să surprindă starea acesteia în țările membre, în funcție de parametrii ordonați pe trei criterii: eficiența, calitatea și independența justiției.
Concluzia raportului pentru anul acesta arată că cele trei aspecte se îmbunătățesc anual în cea mai mare parte a țărilor membre. Datele cuprind detalii cum ar fi durata proceselor, până la opinia populației despre sistemul judiciar.
Nu stăm bine la independența Justiției
Independența justiției este confirmată cel mai mult de populația din Finlanda, Danemarca, Austria, Germania, Luxemburg și Suedia, între 75 și 85% din populație.
Cele mai slabe scoruri sunt obținute de Bulgaria, Polonia și Croația, sub 30 de procente. În România, situația pare echilibrată, 51% din populație este mulțumită, 38% nemulțumită, iar restul nu are nicio părere.
Populația din 18 state comunitare spune că principala amenințare la adresa justiție este presiunea politicului. Pentru români însă, cauza este mai mult de natură economică. Durata unui caz în primă instanță este foarte mică, în țări precum Danemarca, Estonia sau Letonia, cu o medie de sub 50 de zile.
La polul opus se află Spania, Portugalia sau Cipru, cu o medie între 650 și 950 de zile. România are un scor de 150 de zile.
Pe unde merge spălarea de bani
Media ultimilor ani arată că spețele cu spălare de bani petrec cel mai mult timp în tribunalele din Slovenia, Malta, Spania și România, între 700 și 900 de zile. La polul opus se află Estonia și Suedia, sub 150 de zile.
În 2021, durata proceselor în cazul mitei este foarte lungă în Slovenia – aproape 800 de zile, în timp ce în Bulgaria și Danemarca acesta se rezolvă în sub 100 de zile. România este la mijlocul clasamentului, cu o medie de circa 425 de zile.
România conduce, în schimb, la proporția femeilor judecător la Curtea Supremă de Justiție, cu 77 de procente, urmată de Bulgaria, Luxemburg și Lituania, cu peste 70%. La polul opus se află Malta, Cehia și Polonia, sub 20 de procente.
Parale, pe cap de locuitor
Luxemburg este în topul statelor care consumă cei mai mulți bani pentru cheltuielile tribunalelor – 250 euro pe cap de locuitor, stat urmat de Irlanda și Germania, cu peste 150 euro.
La polul opus se află România, Lituania și Cipru, sub 55 euro. Însă, dacă ne uităm la ponderea în bugetul național, vedem că cele mai mari cheltuieli le are Bulgaria, care alocă peste 0,7% din PIB, la polul opus este Cipru, Danemarca și Irlanda, sub 0,2 procente. Impactul în România este de 0,45%, asemănător Ungariei și Germaniei.
Ne mai trebuie judecători, și avocați
Cei mai mulți judecători la suta de mii de locuitori sunt în Croația și Slovenia, peste 45. Cei mai puțini sunt în Malta, Danemarca și Irlanda – sub 10. România are 24 de judecători la suta de mii de locuitori.
Păstrând același raport, cei mai mulți avocați sunt în Luxemburg, Cipru și Spania, între 400 și 500, în timp ce România este în jumătatea inferioară a clasamentului, cu aproximativ 120 de avocați la suta de mii de locuitori.
