Jocul lui Erdogan disperă occidentul. Rusia jubilează, o nouă piață de desfacere. În pofida amenințării sancțiunilor occidentale, Turcia, țară membră NATO, a promis să-și consolideze colaborarea cu industria rusă de apărare.
Erdogan acuză administrația Biden că este direct responsabilă de deciziile Ankarei
Reacția Turciei vine ca urmare a blocajului în discuțiile cu administrația Baiden. La sfârșitul lunii septembrie, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a eșuat în încercarea de a normaliza relațiile cu administrația Biden și s-a întors spre Est, cu scopul de a întâri colaborarea în domeniul industriei de apărare.
Într-un interviu pentru programul ”Face the National” al postului de televiziune CBS, Erdogan a afirmat că refuzul Statelor Unite de a-i furniza avioane de luptă F-35, pe care Turcia acceptase deja să le achiziționeze, cât și de a-i vinde rachete antiaeriene ”Patriot” nu a lăsat Turciei altă alegere decât să cumpere din Rusia sisteme de antiracheă S-400.
Astfel, Turcia a discutat cu Rusia încheind acorduri pentru avioane de atac și motoare de avioane, precum și pentru al doilea lot de sisteme de rachete antiaeriene S-400 și submarine, scrie publicația americană Defense News.
Această înțelegere privind achiziția de sisteme rusești a devenit o piatră de încercare în relațiile dintre Turcia și țările NATO în mandatul administrației Donald Trump, iar acea stare de spirit se menține și sub noul președinte american, Joe Biden.
”Pe viitor nimeni nu va putea interveni în legătură cu ce sisteme de arme cumpărăm noi, din ce țară și câte. Nimeni nu va putea interveni în asta. Numai noi avem dreptul de a lua asemenea decizii”, a subliniat Erdogan.
Turcia exclusă din consorțiul internațional condus de Statele Unite și care produce avioanele de luptă F-35 Lightening II
După cum amintește Defense News, Turcia a fost exclusă din consorțiul internațional condus de Statele Unite și care produce avioanele de luptă F-35 Lightening II. În decembrie 2020, Washingtonul a introdus sancțiuni împotriva Ankarei în conformitate cu legea privind ”Combaterea adversarilor Americii cu ajutorul sancțiunilor” (Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act). Acest pas a devenit primul episod când legea a fost aplicată împotriva unui aliat al Statelor Unite.
Președintele Comitetului senatorial pentru relații internaționale, Robert Menendez, a subliniat că respectiva lege obligă introducerea de sancțiuni împotriva ”oricărui subiect care face afaceri considerabile cu miliatarii ruși și cu serviciile de informare ale Rusiei”.
”Orice noi achiziții din partea Turciei trebuie să atragă după sine noi sancțiuni”, a scris Menendez pe contul său de Twitter.
Turcia nu intenționează să cedeze sancțiunilor impuse de Whasinghton
Dar Turcia nu intenționează să cedeze. La 26 septembrie, Erdogan a declarat că țara lui analizează posibitatea de a cumpăra un al doilea lot de sisteme rusești S-400.
”Negocierile (în vederea achiziționării unui al doilea lot) continuă”, a declarat pentru Defense News un înalt funcționar turc care se ocupă de achiziții. ”În prezent, nivelul (acestor negocieri) este strategic și politic. Încă nu am convenit detaliile tehnice, partea financiară și prețurile”.
La 29 septembrie, Erdogan a mers în orașul rusesc Soci pentru o întâlnire personlă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. ”Am avut ocazia să purtăm o discuție aprofundată, ce pași trebuie făcuți în domeniul producției de motoare pentru avioane, ce pași trebuie făcuți în privința avioanelor de luptă”, a spus Erdogan, comentând intâlnirea cu liderul rus. El a adăugat că alte măsuri ar putea include construcția de nave și submarine.
Pe drumul de întoarcere, Erdogan i-a anunțat pe jurnaliști că Turcia intenționează să obțină despăgubiri pentru că a fost exclusă din programul F-35. Poate acest lucru se va întâmpla la întrevederea cu președintele SUA, Joe Biden, prilejuită de summitul G20, ce se va desfășura în aceste zile la Roma.
”Am făcut o plată de 1,4 miliarde de dolari. Ce facem cu asta?”, a spus Erdogan. ”Sunt bani pe care i-am câștigat – și îi câștigăm, cu greu. Fie ne dau avioanele noastre, fie ne dau banii înapoi”.
În prezent, Turcia derulează un program de producție a șase submarine împreună cu un mare șantier naval german. Dar, potrivit lui Erdogan, realizarea acestui program decurge nu în ritmul la care spera Turcia. ”Poate va trebui să găsim alternative”, a adăugat el.
Înaltul funcționar menționat mai sus a declarat pentru Defense News că ”Rusia ar putea deveni o sursă de know-how în domeniul tehnologiei de motoare”.
”Și nu doar atât. Poate vom începe curând negocieri pentru achiziția de avioane de luptă rusești, ceea ce ar putea fi o decizie intermediară înainte ca propriul nostru program de producție de avioane să înceapă să dea roade”, a adăugat același interlocutor al publicației Defense News.
De mai mulți ani Turcia se ocupă de dezvoltarea propriului avion de luptă TF-X. Dar realizarea acestui program este lentă, cu toate că, inițial, compania britanică BAE Systems a dezvoltat pentru el un proiect preliminar în cadrul unui contract în valoare de 115 milioane de dolari.
Compania turcă Turkish Aerospace Industries, ordonatorul general al proiectului TF-X, nu a ales încă un motor pentru viitorul avion de luptă. Compania speră că avionul TF-X se va ridica în aer în 2025 sau 2026, dar, potrivit experților, acest obiectiv este excesiv de optimimist.
