Staţiunea din România care te ajută să îți regăsești echilibrul interior, unde aleile umbrite conduc către izvoarele cu ape minerale având efect terapeutic, o cunoașteți?
FOTO infoghidromania.ro
Este vorba de statiunea Băile Olănești, situată la aproximativ 20 km de Rm. Valcea, pe Valea Oltului, de o parte si de alta a Pârâului Olănești, la o altitudine de 450 metri, în centrul unei mici depresiuni a Carpaților Meridionali, deschisă în sud si închisă la nord si vest de crestele calcaroase ale munților Căpățânii. Este străbătută de o vale pitorească, înconjurată de bogate păduri de foioase lipsită de surse de poluare.
Orașul Băile Olănești este supranumit și „Izvoarele de aur”, datorită izvoarelor minerale iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase și clorurate, hipotone sau izotone).
FOTO romaniadevizitat.wordpress.com
Stațiunea Băile Olănești este una dintre puținele localități din România care întrunește în chip armonios 2 factori naturali de cură:
- factorul climatic și topoclimatic local
- factorul hidromineral, constituit din apele minerale
Băile Olănești ocupă primul loc printre stațiunile balneoclimaterice din România în ceea ce priveste:
- numărul de izvoare
- debitul total zilnic al izvoarelor
- varietatea compoziției și a concentrației apelor minerale
În stațiunea Băile Olanești se găsesc peste 35 surse hidrominerale, atât ca izvoare naturale, cât și ca rezultat al unor lucrări de foraje și miniere (puțuri și galerii).
- Un număr de 15 izvoare minerale sunt captate pentru cura internă.
- Un număr de 2 izvoare minerale si 4 sonde cu apă minerală sunt folosite pentru cura externă (balneație).
Potrivit legendei, puterea binefăcătoare a apelor minerale de la Băile Olănești a fost cunoscută chiar din timpul romanilor, de la care, se bănuiește, că au ramas niste ziduri vechi din piatră în apropierea izvoarelor.
Istoria stațiunii Băile Olănești
Prima atestare documentară a localității Băile Olănești datează din 19.07.1527.
Vechimea orașului se identifică cu existența descoperii izvoarelor. Astfel, apele minerale de la Olănești au fost menționate prima dată într-un hrisov din anul 1760, fiind numite “ape tămăduitoare”, acestea aflându-se pe moșia clucerului Toma Olănescu, care a construit primele camere de băi.
De unde vine denumirea localității Olănești
În ceea ce privește denumirea localității Olănesti, părerile sunt împărțite:
- unii sustin că numele stațiunii provine de la cavalerii armatei austriece, care se numeau „olane”, respectiv „ulani”.
- alții sunt de părere că numele se datorează în mare parte boierilor locului, cum ar fi Toma Olănescu.
Vestea “efectului tămăduitor al apelor miraculoase” a fost întărită chiar de conducătorul Revoluției din anul 1821, respectiv Tudor Vladimirescu, care se retrăgea aici, pe moșia Olăneștilor împreună cu grupul său de boieri.
Când s-au făcut primele analize ale apelor miraculoase
Primele analize ale acestor ape au fost făcute de dr. Karl Friedrich Siller în anul 1830, punându-se în evidență prezența iodului, ceea ce a determinat creșterea numărului de beneficiari ai tratamentului de aici.
În perioada 1853-1854 a fost făcută a 2-a analiză a apelor, de către Petrache Poenaru, iar mai tarziu, de profesorul de chimie Alexe Marin.
Ca urmare a cererii generalului dr. Carol Davilla, care vizitase stațiunea împreună cu elevii școlii de medicină din București, în anul 1869, chimistul Bernath Lendway a făcut o nouă analiză a izvoarelor și a comunicat rezultatul în data de 14.06.1869 printr-o telegramă în care își manifesta surprinderea și încântarea, numind apele ca fiind “de natură extraordinară“.
În anul 1873 apele minerale de la Olanești au fost trimise la Expoziția din Viena, unde au fost din nou examinate, obținând Medalia de Aur.
Renumitul chemist Bernath a evidentiat 40 de izvoare minerale si a analizat un numar de 23 de surse hidrominerale distribuite in 4 zone:
- Valea Olanesti
- Valea Tisei
- Valea Buduroiu
- Valea Ripuroasa
Dezastrul care a dus la astuparea izvoarelor
Dar anul 1895 a adus stațiunii uitarea pentru aproximativ 30 de ani, întrucât în acest an, o rupere de nori a provocat mari torente de apă, care au astupat izvoarele.
Izvoarele au fost regăsite și destupate după Primul Război Mondial, fiind recaptate, iar stațiunii i s-a dat o nouă viață:
- s-au făcut noi amenajări hoteliere
- s-au amenajat izvoarele
- s-a construit un pavilion de băi minerale cu apă sulfuroasă
- s-au făcut analizarea izvoarelor noi descoperite, cel mai important și totodată renumit izvorul nr.24(descoperit prin anii 1950).
Se spune că stațiunea are 30 de „vene” ale sale, care sunt rațiunea existenței sale.
Au fost efectuate o serie de lucrări chimice, analitice, comparative, astfel că apele minerale de la Olănești s-au comparat cu mai multe surse străine și s-a constatat că studiile geologice și hidrologice efectuate de dr.Knott, inspector general al apelor minerale din Austria, ca și analizele chimice ale tuturor izvoarelor minerale făcute de prof. Krizan de la Institutul Chimic din Praga au permis ca în anul 1922 să poată începe captarea, după cele mai noi tehnici ale vremii, a 22 surse de ape minerale.
Actiunea a beneficiat și de sprijinul casei Rumpel A.G. din Viena, Austria, specializată în astfel de lucrări.
Astfel, în urma studiilor efectuate la Băile Olănești, hidrogeologul dr. Knetl a ajuns la concluzia că debitul și temperatura apelor minerale rămân constante sau variază foarte puțin.
Au fost cercetate 30 de surse hidrominerale situate pe:
- Valea Olănesti (izvoare minerale nr: 1, 2, 3, 4, 5, 19, 20, 24, 30)
- Valea Tisei (izvoare minerale nr: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,18)
Odată terminată captarea, sursele hidrominerale au fost supuse investigațiilor fizice și chimice de către dr. Krizon din Praga, chimistii Meta si Schwartz de la Institutul Geologic, dr. V. Bianu, dr. C. Mihailescu, dr. L. Alexiu, dr. P. Petrescu.
În urma analizelor, în anul 1926, izvoarele minerale din Băile Olănești, în funcție de concentrație, au fost clasificate în 3 grupe:
- ape hipotone (izvoarele minerale nr: 24, 12, 11, 14, 10, 6)
- ape izotone (izvoare minerale nr: 5, 7, 30)
- ape foarte usor hipertone (izvoare minerale nr: 19, 3, 20).
Comuniștii au pus mâna pe stațiune și puțini români ajungeau să petreacă vacanța la Olănești
“Izvoarele binefăcătoare” din Băile Olănești au dus la construcția, în anii 1950, a unei baze de tratament pentru ocupanții sovietici și nomenclatura comunistă, cunoscută ca „Vila 1 Mai”.
După 1970 au fost admiși și alți turiști, totuși destul de selecționați, în general, familii de activiști comuniști. Intrarea bazei de tratament a fost păzită de trupele de securitate până în anul 1989.
După 1989, baza de tratament a fost dată M.Ap.N.-lui un timp, după care a devenit secție a spitalului „Elias” din București.
Tot în această zonă a fost construită una din vilele destinate soților Ceaușescu, terminată în vara anului 1989. Era locul preferat al Elenei Ceaușescu, care venea anual la Olănești și se caza în vechea casă de oaspeți, aflată în întreținerea Gospodăriei de partid. Din dorința ei și la ordinul ei s-a început noua construcție, de care însă nu s-a mai bucurat. La momentul actual, vila respectivă este vilă de protocol.
În data de 12.10.2011 a apărut Hotarârea Nr. 1016 a Guvernului României privind acordarea statutului de stațiune balneoclimatică pentru 6 localități din România, printre care și Băile Olănești, potrivit olanesti-romania.ro
