Câte țări au pivniţe subterane care se întind pe suprafeţe de zeci, dacă nu sute de kilometri? Producția de vin nu este doar un pilon istoric al economiei moldovenești, ea a devenit în ultimii ani şi trambulina cu ajutorul căreia mica fostă republică sovietică încearcă să se apropie de Europa și de marea sa piață unică, scrie publicația italiană ILSOLE24ORE
Se leagă de supraviețuire
”Producția vinului este oglinda capacității noastre de a supraviețui vicisitudinilor istoriei și este dovada rezistenței economiei noastre”, analizează Diana Lazăr, specialist în sectorul vitivinicol moldovenesc al firmei de consultanță Chemonics.
Agricultura reprezintă 12% din economie (în Italia reprezintă 4%), iar aproximativ 500 de mii de oameni, dintr-o populație totală de 2,5 milioane de locuitori, depind într-un fel sau altul de industria vinicolă.
Primul exportator de vin din lume în raport cu teritoriul
Moldova este puțin mai mare decât Burgundia franceză (doar 34 de mii de kilometri pătrați, inclusiv republica separatistă Transnistria).
Cu toate acestea, țara este prima din lume pentru exportul de vin raportat la dimensiunea teritoriului național. În termeni absoluţi, Moldova este al 19-lea cel mai mare exportator de vin din lume.
Câmpurile cultivate cu viță de vie ocupă 112.000 de hectare de teren (636.000 în Italia), iar producătorii recoltează în fiecare an 600.000 de tone de struguri.
Viață, sânge
Vinul este oglinda istoriei Moldovei, spune doamna Lazăr. Vița de vie a fost cultivată de pe vremea primilor coloniști greci care au ajuns pe malul Mării Negre, în anul 600 î.Hr.
Sosirea grecilor a îmbunătățit mult sistemele de cultivare și calitatea vinului. Odată cu ocupația otomană, timp de peste trei secole alcoolul a fost interzis, până în 1812, la semnarea Tratatului de la București.
Din acel moment, Moldova a căzut sub dominația rusă, iar producția de vin a putut fi reluată în libertate.
Beciurile subterane
Încă din secolul al XVIII-lea, producătorii moldoveni foloseau minele antice pentru a depozita butoaie și sticle. În perioada sovietică, pivnițele au fost transformate în orașe subterane.
Cea din Mileștii Mici, la 30 de kilometri de Chişinău, este cea mai mare din lume: două milioane de sticle în 200 de kilometri de tuneluri aflate la 80 de metri sub suprafaţa pământului.
În tunelurile subterane se circulă cu mașina electrică, între panouri rutiere și sisteme de semafor. Unul dintre avantajele locului este stabilitatea temperaturii, care este în jur de 14 grade.
Demența sovietică
Nici în perioada sovietică și mai târziu a Rusiei nu au lipsit obstacolele. În vremea perestroikei și a luptei împotriva alcoolismului în URSS, Moscova a impus eradicarea podgoriilor în republicile vinificatoare sovietice, în primul rând în Moldova și Georgia.
Tamara Crețu, angajată a fermei din Mileștii Mici (400 de hectare de vie în total) spune: ”Mulți producători şi-au recuperat în secret viile, ascunzându-le și păstrându-le pentru viitor”.
Blocada rusă din 2006
Mai târziu, în 2006, Chișinăul a avut de suferit de pe urma alegerilor Kremlinului. Moscova a decis să înceteze importul de vin din Moldova, în urma tensiunilor legate de viitorul republicii pro-ruse a Transnistriei.
La acea vreme, industria vinului reprezenta 15% din PIB. ”Embargoul a dus la pierderi directe de 500 de milioane de dolari peste noapte, care au crescut la aproape 1 miliard de dolari dacă se ţine cont de recesiunea ulterioară”, își amintește Diana Lazăr. Diversificarea exporturilor a devenit o prioritate.
Astăzi, producția de vin se dorește să fie simbolul integrării treptate a țării în Uniunea Europeană – guvernul condus de președintele Maia Sandu speră ca până la sfârșitul anului să obțină deschiderea negocierilor de aderare din partea celor Douăzeci și șapte.
După semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană în 2014, industria vinicolă a făcut tot posibilul pentru a se alinia la standardele comunitare fitosanitare cu scopul de a-și diversifica piața.
Se vinde bine
În ultimii șapte ani, exporturile moldovenești de vin spre România s-au triplat.
Moldova este urmată de Polonia și Cehia, în timp ce China reprezintă 6-7% din exporturi (mulți producători se plâng de dificultăți birocratice). Italia, în schimb, este o piață dificilă și nu numai din cauza inevitabilei concurențe locale: ”Sunt vinuri cu un conținut ridicat de alcool ale căror prețuri medii sunt mai mari decât cele din Italia”, precizează Fabrizio Pelizzari, secretarul general al Camerei de Comerț italiene la Chișinău.
