Prezent la Cluj pentru o prelegere, dar și pentru lansarea cărții sale „O istorie a Bisericii”, în care este vorba despre Biserica Ortodoxă Română, a făcut câteva importante declarații pentru Radio România Actualități.
Întrebat despre ce ar trebui să facă România pentru a convinge Austria să o accepte în Spațiul Schengen, istoricul Oliver Jens Schmitt a delcarat: ”Da, în momentul de față eu pot să vorbesc numai despre patria austriacă; este destul de greu. Bineînțeles, în Austria, trebuie să spunem, dacă vorbim despre Austria, vorbim despre un guvern, vorbim despre un ministru, dar nu vorbim despre țara întreagă. Pentru că în tot spațiul public, adică toate ziarele, TV de stat, toți intelectualii și majoritatea partidelor și a curentelor politice s-au opus acestei decizii a ministrului de interne. Adică, din punct de vedere politic, este complet izolat, dar are o poziție de putere în sânul partidului lui”.
”Adică, dacă vorbiți despre Austria și România, trebuie să fim foarte clari: sunt câțiva actori care au urmărit și cred că, din păcate, vor continua să urmărească această cale, dar nu este vorba de Austria ca țară sau ca societate, care nu are nimic cu românii sau cu România”, a mai spus istoricul.
Pasul înainte
Schmitt a vorbit în prelegerea sa de la Cluj despre șansa ca țările care sunt ortodoxe să facă un pas înainte spre democrație, în contextul războiului din Ucraina.
”Cred că singura Biserică ortodoxă care într-adevăr are o tradiție participativă democratică este Biserica Ortodoxă Română, din pricina sistemului Mitropolitului Andrei Şaguna, care s-a dezvoltat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, care din păcate nu a fost preluată de către Biserica Ortodoxă Română Unită după Marea Unire. Dar atunci, în Ardeal, și ardelenii teologi, dar şi mirenii, erau în momentul Marii Unirii foarte mândri de acest sistem, care a garantat participarea mirenilor în majoritate de două treimi la toate instituțiile bisericești”, a spus Oliver Jens Schmitt.
”Şi chiar și în Rusia, după prăbușirea sistemului țarist, când s-a încercat o reformă bisericească, teologi și mireni ruși s-au uitat spre areal, pentru că acolo au identificat, să spunem, un izvor ortodox, al teologiei ortodoxe, care a făcut posibil, care a deschis și un spațiu pentru participarea mirenilor și pentru desbateri deschise și pentru un sistem mai puțin autoritar decât în celelalte Biserici ortodoxe”, a mai adăugat Schmitt.
Despre Moldova?
”În momentul de față, este evident că stabilizarea Republicii Moldova este extrem de importantă. Republica Moldova, pentru prima dată după prăbușirea sistemului sovietic, are în frunte un prim-ministru (preşedinte – n.r.), doamna Sandu, care urmărește o politică care este, clar și fără nicio îndoială, prooccidentală. Acest guvern trebuie susținut, și cred că România, dar și alte țări europene au înțeles și importanța Republicii Moldova, care niciodată nu a căpătat atât de multă atenție din partea statelor occidentale în ceea ce privește ajutorul, sprijinul economic, dar chiar și militar”, a opinat Oliver Jens Schmitt.
”Este un moment de răscruce printre Moldova și cred că în folosul moldovenilor, adică al cetățenilor Republicii Moldova, trebuie să facem totul pentru a stabiliza guvernul”, a încheiat istoricul.
