Preşedintele Klaus Iohannis va participa marţi la Haga de la 20.30, ora României, la o reuniune în format restrâns, alături de premierii Belgiei, Letoniei, Poloniei şi Portugaliei, precum şi de secretarul general NATO. Întâlnirea are loc la invitaţia prim-ministrului Olandei Mark Rutte şi a prim-ministrului Danemarcei Mette Frederiksen, informează Administraţia Prezidenţială.
Iohannis, sigurul președinte la o reuniune a premierilor din mai multe state. Reuniunea e organizată de Olanda și Danemarca
Întâlnirea are loc la invitaţia prim-ministrului Regatului Ţărilor de Jos, Mark Rutte, şi a prim-ministrului Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen, precizează sursa citată.
Reuniunea vizează coordonarea poziţiilor şi a mesajelor comune ale statelor aliate în perspectiva Summitului NATO de la Madrid, de la finalul lunii iunie.
Pe agenda discuţiilor figurează evaluarea situaţiei de securitate din Ucraina, ca urmare a războiului de agresiune declanşat de Rusia, continuarea asistenţei pentru Ucraina, pregătirea deciziilor Summitului de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic al Alianţei, procesul de negociere a noului Concept Strategic al NATO şi perspectivele aderării la Alianţă a Suediei şi a Finlandei, mai menţionează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Conform sursei citate, reuniunea vizează coordonarea poziţiilor şi a mesajelor comune ale statelor aliate în perspectiva Summitului NATO de la Madrid, de la finalul lunii iunie.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Summitul Alianţei va fi unul istoric
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că summitul Alianţei, ce va avea loc în această lună la Madrid, va fi unul istoric „pentru că va marca drumul organizaţiei pentru următorul deceniu şi va avea rolul de a ”reseta disuasiunea şi apărarea teritoriilor aliate într-o lume cu tot mai multe pericole şi cu noi provocări”.
Alianţa va avea pe 29 şi 30 iunie la Madrid un summit la fel de relevant cum a fost cel desfăşurat tot acolo în 1997, când au fost primite în NATO Republica Cehă, Polonia şi Ungaria. Atunci, a amintit Stoltenberg, NATO a început o nouă eră de speranţă şi aspiraţii, cu o politică a ”uşilor deschise” desfăşurată concomitent cu extinderea UE.
„Acel context din 1997 diferă de actuala „explozie rece” generată de agresiunea Rusiei contra Ucrainei, un scenariu în care regimurile autoritare caută să submineze ordinea internaţională bazată pe reguli”, a mai spus Stoltenberg.
În plus faţă de aceste riscuri, Stoltenberg a enunţat şi altele, precum terorismul, atacurile cibernetice tot mai sofisticate sau consecinţele schimbărilor climatice asupra securităţii. Prin urmare, el s-a arătat convins că summitul NATO de la Madrid va fi unul istoric, întrucât va marca drumul Alianţei pentru un deceniu şi va reseta disuasiunea şi apărarea.
