Însemnătatea Tratatului de la Trianon. Când va fi acesta sărbătorit a fost stabilit de Camera Deputaților. Proiectul de lege a fost inițiat de către senatorul Tius Cornățean pentru a onora o simbolistică națională legată de o perioadă în care poporul român și-a definit integralitate s-a teritoriala, culturală și politică.
Camera Deputaților a decis astăzi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon. Tratatul de pace de la Trianon, încheiat acum aproape un secol, pe 4 iunie 1920, a consfințit recunoaștere internațională a frontierelor României reîntregite cu Transilvania unită cu România și a consacrat drepturile civile și politice ale românilor care constituiau populația majoritară în Transilvania, drepturi pe care aceștia nu le-au avut sub dualitatea austro-ungară.
Titus Corlățean, legat de adoptarea legii, a declarat pentru Radio România Actualități: ”Aș spune că era o obligație a statului român să onoreze o simbolistică națională extraordinară și asta cu doar trei săptămâni înainte de marcarea centenarului de la momentul extraordinar al încheierii la 4 iunie 1920 a Tratatului de pace de la Trianon. Acel tratat a fost încheiat între puterile învingătoare aliate în Primul Război Mondial, inclusiv România și momentul ăsta al încheierii tratatului cu Ungaria a marcat pentru România un lucru extraordinar – ați menționat și dvs. – recunoașterea internațională politică și juridică a reîntoarcerii la patria mamă, la România a Transilvaniei, deci practic recunoașterea actului de demnitate națională de la 1 Decembrie 1918. Acest act trebuia marcat oficial acum când ne apropiem de centenar și ține de simbolistica națională, care trebuie transferată, transmisă generațiilor tinere care vin în urmare noastră și care trebuie să fie conștiente de istoria neamului, de această simbolistică, de eroismul Armatei române, de demersurile politice pe care statul român, prin reprezentanții săi atunci, în 1919-1920 le-au făcut și de lucrul care a stat la bază în recunoașterea internațională a ceea ce am numit România Mare. Şi nu în ultimul rând, datorită semnificației în relațiile externe ale României și necesității de a adopta un astfel de act normativ.”
Titus Corlăţean a mai adaugat că o țară fără statui sau fără simboluri nu are șansa să-şi ducă în memorie națională istoria mai departe, votul din Parlamentul Româmiei devenind un vot istoric.
”…aici vorbim de un tratat de pace, care a stabilit nişte reguli cu un stat învins şi care a marcat pentru națiunea română o recunoaştere a reîntoarcerii românilor, majoritari din Transilvania, care nu beneficiaseră de drepturi civile şi politice sub Imperiul Austro-Ungar prin voinţa proprie, dar cu recunoaştere internaţională, la patria mamă. O astfel de simbolistică trebuie respectată, ea trebuie onorată şi prin lege. Şi vreau să spun un lucru: de ce României ar trebui să îi fie interzisă o astfel de lege, câtă vreme statul ungar, care a promovat teorii revizioniste, în acești ani, a adoptat în 2010 două legi, una de comemorare a marii tragedii maghiare prin Tratatul de la Trianon și o lege a acordării cetățeniei pe criterii etnice care încalcă standardele europene recunoscute. Ţinea de demnitatea națională să facem acest gest şi nu vă ascund, e prima oară când spun public: am muncit șapte ani în Parlamentul României, să promovez până la capăt, mi-au trebuit şapte ani să promovez până la capăt această lege şi vreau să salut, astăzi, votul de demnitate al majorității parlamentarilor din Camera Deputaților! Din păcate nu toți…” a subiliniat Titus Corlățean.
Legea nu a fost votată de parlamentarii UDMR, lucru de înțeles și au fost abțineri sau voturi împotrivă de la USR, cu două excepții, oameni care au avut demnitatea națională şi au votat „pentru”.
”Dar subliniez un lucru, am spus-o şi în plenul Camerei Deputaţilor, această lege nu este îndreptată împotriva cuiva, împotriva unei minorități naționale, împotriva etnicilor maghiari din România. Dar este și o platformă, în același timp, de a marca nu doar demnitatea naţională şi simbolistica naţională, dar o platformă de dialog, pentru că pe 4 iunie – și sper ca președintele României și e o solicitare oficială pe care am adresat-o preşedintelui României, să promulge cât mai rapid această lege, pentru a putea fi aplicată peste trei săptămâni, la 4 iunie – se vor întâmpla niște lucruri. Va trebui să fie arborat Drapelul Naţional la nivel central, în comunitățile locale. Vor fi o serie de evenimente, de dezbateri culturale, științifice care vor permite o platformă de dialog şi să stea la aceeași masă și cei care au poziții contradictorii. În general, în toţi acești ani am asistat la monologuri paralele. Da, e un moment pe care această lege îl oferă, să putem discuta și unii şi alții ceea ce ne uneşte şi ceea ce deocamdată ne separă.” a menționat inițiatorul legii de sărbătorire a Tratatului de la Trianon.
Din aceeași categorie
