Viața este imprevizibilă. Crezi că mergi pe un drum drept, dar te trezești deodată la o răscruce de ”vânturi”, care îți schimbă totul, într-o fracțiune de secundă.
Ingineră în România, chelneriță în Italia. De ce a fost Maria nevoită să renunțe la cariera sa
Maria are acum 55 de ani. Ea povestește că trăiește în Italia, la Milano de 22 de ani. În România, Maria a fost inginer mecanic într-o centrală termică. A plecat cu gândul că se va realiza într-o altă țară, alta decât cea natală.
Și-a dorit alte perspective, pe care a crezut că acasă, în România, nu le poate avea. Și o perioadă, aceea de început, chiar a fost bine. Mirajul Occidentului a fascinat-o și a decis să rămână pentru totdeauna aici.
Când a ajuns la Milano, având studii superioare, ea a fost mult timp angajată ca funcționar, chiar și într-o bancă elvețiană. Din nefericire, la un moment dat, s-au făcut reduceri de personal și Maria și-a pierdut locul de muncă.
Refuzată ca funcționar, acceptată chelneriță
A încercat să-și găsească ceva asemănător, într-un alt birou, dar a dat numai peste uși închise. „Mă făceau să înțeleg că aveam de-acum o vârstă, depășisem 40 de ani și pentru asta îmi închideau ușa în nas”, povestește astăzi, cu lacrimi în ochi, Maria.
Așa că, din necesitate mai mult decât din plăcere, începând cu anul 2013, românca noastră a început să lucreze ca și chelneriță. Prima experiență în acest domeniu a avut-o în restaurantul unui egiptean, unde a spune că a fost exploatată la maxim.
Ce povestește Maria astăzi
Ea a povestit reporterilor cotidianului Il Giorno că lucra câte 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână și făcea tot ce era nevoie. Spăla vase, făcea curățenie, se ocupa de aprovizionare și era chiar și casieră. Salariul însă mic, doar 900 de euro pe lună, și acești bani îi erau oferiți, după cum se exprimă ea, ”la negru”.
”Am avut un accident la locul de muncă și l-am dat în judecată. Am câștigat procesul și o despăgubire de 35.000 de euro. Avocatul său însă, cu un zâmbet perfid, m-a avertizat: Vom vedea ce vei putea obține…
Din păcate avea dreptate, între timp restaurantul a fost trecut pe numele soției, egipteanul nu mai avea înregistrat nimic pe numele lui în afară de o mașină. Am reușit să fac rost de două mii de euro cu care mi-am plătit avocatul”, mai spune Maria, oftând amarnic.
Sfat: tinerii să stea departe de lucrul în restaurante
În perioada pandemiei toate restauratele italiene au avut mari probleme, dar Maria a reușit să se angajeze din luna aprilie a acestui an într-un restaurant. Aici, deși lucrează foarte multe ore pe zi, are un contract part-time. „Contractul meu este pe durată nedeterminată dar cu jumătate de normă, de 4 ore pe zi. În realitate, fac 48 de ore pe săptămână, în weekend stau la muncă de dimineața până seara târziu.”
Salariul este de o mie de euro pe lună, de aceea Maria îi sfătuiește pe tineri „să facă bine și să stea departe de acest sector de lucru, să năzuiască spre alte obiective.”
Notă: Numele Maria este generic deoarece femeia a cerut să îi fie păstrat anonimatul și confidențialitatea.
Foto: pixabay