Inflația este o îngrijorare pentru toate țările lumii. Dar la nivel european, se pare că Occidentul a scăpat mai ieftin decât țările estice, printre care și România. În februarie, românii au fost luați prin surprindere de o rată a inflației de 15,5%, după ce în luna ianuarie, ea fusese de 15,1%.
La un nivel similar se află și Slovacia, de asemenea aflată în regiunea estică. În Vest, media inflației este la 9,9%. Iar în zona euro, este încă și mai mică, aproximativ 8,5%. Una dintre cele mai bogate țări de pe continent, Luxemburg, a avut o rată de numai 4,3% în februarie 2023. Alte puteri economice de pe continent, precum Spania și Belgia, raportează o rată inflaționistă de 6%.
Se pare că Estul Europei a fost cel mai puternic afectat de războiul dintre Rusia și Ucraina, care se petrece chiar în această regiune și care a crescut direct prețurile la energie și la alimentele de bază.
Se vor schimba lucrurile?
Analiștii speră că anul 2023 va marca o scădere pronunțată a inflației. Este preconizat că la începutul anului 2024, indicele armonizat al prețurilor la consum va coborî până la 5,5% în România și în alte țări din Estul Europei. Principalele motive sunt plafonarea prețurilor la energie și scăderea prețurilor pentru materiile prime.
De asemenea, creșterea economică a țărilor care nu se află încă în zona euro este mai rapidă, ceea ce ar putea să echilibreze lucrurile în trimestrele următoare. Totuși, nu trebuie să uităm că cifrele spectaculoase pe care le vedem sunt în parte artificiale. Altfel spus, din cauza inflației galopante, chiar dacă România va părea că a făcut un salt, avansul său economic real va fi de 2,5%, atenționează romaniatv.net.
În plus, tot mai multe țări au început să-și dobândească independența energetică față de Rusia. În același timp, Uniunea Europeană încearcă să ajute fermierii est-europeni, inclusiv români, care au suferit pierderi importante de la izbucnirea războiului încoace.
Cum ar putea România să se redreseze
În momentul de față, România discută mai multe măsuri prin care să devină eligibilă pentru fondurile acordate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Fondurile europene din PNRR sunt condiționate de o reformă a sistemului de pensii, pe care coaliția de guvernare o discută în momentul de față. Totuși, nu s-a ajuns la un consens în această privință, iar termenul-limită este de 31 martie. Conform Comisiei Europene, ar trebui ca vârsta de pensionare a „specialilor” să crească; în caz contrar, statul român riscă să piardă milioane de euro, care ar fi esențiali pentru redresarea economică a țării.
