Filosoful Mihai Șora a muritla venerabila vârstă de 106 ani. Anunțul a fost făcut de soția acestuia Luiza Palanciuc, pe pagina de Facebook. ”Iubitule, ai fost fericire pură: nu doar un om frumos, ci Frumusețea însăși, credința, nădejdea și dragostea, cum spune cuvântul apostolic”, a scris pe Facebook Luiza Palanciuc, soția filosofului.
Drum bun Mihai Șora
”Și niciodată nu-ți voi fi îndeajuns de recunoscătoare pentru tot ce mi-ai dăruit timp de aproape două decenii. Tu m-ai scos de pe șinele destinului meu și m-ai legat ireversibil și armonios de al tău, cu o grație de care numai tu erai capabil și pe care nu mulți pământeni o pot cuprinde cu mintea sau cu inima.
Încă nu știu cum va arăta ziua de mâine, nici toate cele care vor urma. E dincolo de puterea mea de acceptare.
Unii oameni ar trebui să trăiască veșnic – nu numai în Rai, unde, negreșit, tu vei sta, ci și pe punctul acesta albastru, boțul de apă și humă care plutește în spațiu și pe care opt miliarde de alte făpturi omenești – dar niciuna ca tine – conviețuiesc, se ceartă sau se iubesc, se războiesc ori își sunt – unele, altora – sprijin. E frig fără tine, iubitule. Aziul”, a transmis soția filosofului.
Viața și opera intelectualului
Mihai Șora a venit pe lume cu un an înainte de începerea primului Război Mondial pe 7 noiembrie 1916 în satul Ianova din județul Timiș.
A urmat cursurile Liceului ”C. Diaconovici-Loga din Timișoara în timpul marei crize economice, în perioada 1927-1934 după care devine student al Facultății de Litere a Universității din București ( 1934-1938). A avut profesori de renume care l-au ajutat în consolidarea parcursului academic precum Mircea Vulcănescu și Nae Ionescu.
În zorii celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, Mihai Șora ajunge student la cea mai reputată universitate europeană Sorbona, primind o bursă din partea guvernului francez însă, din cauza ocupației germane a fost nevoit să-și continue studiile la Universitatea din Grenoble, unde și-a pregătit și lucrarea de doctorat centrată pe opera lui Blaise Pascal.
Eseistul și filosoful Șora avea să se stabilească în orașul Iubirii, Paris unde primește titulatura de cercetător stagiar la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris, secția de filosofie (1945-1948).
Mihai Șora are trei copii din două căsătorii
Revine în țară în 1948 și lucrează ca funcționar în cadrul Serviciului de presă la Ministerul de Externe (1948-1950). Devine primul ministru al Învățământului după căderea regimului comunist și face parte din Guvernul condus de Petre Roman. Nu rămâne mult în funcție, în semn de protest față de mineriadele din 13-15 iunie, își depune mandatul după care avea să refuze orice funcție în cadrul aparatului de stat.
Mihai Șora a lăsat moștenire posterității o serie de lucrări remarcabile printre care: Du dialogue intérieur: Fragment d’une anthropologie métaphysique”, (1947), „Sarea pământului” (1978), „A fi, a face, a avea”, (1985), „Eu&tu&el&ea… sau dialogul generalizat” (1990), „Firul ierbii” (1998), „Câteva crochiuri și evocări” (2000), „Locuri comune” (2004), „Clipa & timpul” (2005).
Filosoful a fost căsătorit de două ori. Prima soție i-a dăruit trei copii. Luiza Palanciuc-Șora a devenit a doua soție a filosofului în 2014 pe vremea când Mihai Șora avea 98 de ani, potrivit digi24.ro.
