Curtea de Apel Brașov s-a adresat direct Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Cererea făcută de judecătorii brașoveni a fost ca instituția europeană de justiție să ignore Decizia CCR 358/2022 privind prescripția. Cea mai mare problemă este că magistrații din Brașov nu s-au adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În 2022, ÎCCJ a hotărât prin Decizia nr. 67 că judecătorii au obligația de a aplica Decizia CCR 358/2022. Acest act de subminare al Brașovului nu a fost trecut cu vederea de avocatul Toni Neacșu, care a făcut o postare amplă de Facebook. Prin aceasta, el face o analiză a situației, arătând că acțiunea Curții de Apel Brașov este una discutabilă.
Opinia lui Toni Neacșu despre scandal
Iată ce a postat avocatul pe pagina sa oficială de Facebook:
„Știrea juridică a acestor săptămâni este că CJUE va dezbate pe 10 mai în procedură de urgență o sesizare a CA Brașov privind neaplicarea deciziilor CCR cu referire la prescripție. Sesizarea CJUE s-a făcut în februarie 2023 într-o contestație în anulare.
Sesizarea în sine arată că în sistem încă se păstrează spiritul de frondă și chiar de insurecție față de Curtea Constituțională care, de altfel, în mod traditional este disprețuită de judecătorii români, tocmai pentru că este o instituție politică mai degrabă decât una juridică”.
Așadar, el consideră că sesizarea făcută de Curtea de Apel Brașov este în primul rând o manifestare a spiritului de frondă față de instanța supremă de judecată din România. Mai mult, avocatul este de părere că animozitatea dintre ÎCCJ și alte instituții românești de justiție ar putea căpăta un caracter de insurecție.
Strategia Curții de Apel Brașov
„Având însă în vedere că între timp ÎCCJ a intervenit ferm și a stabilit cu efect obligatoriu pentru judecători cum se aplica aceste decizii ale CCR pe problema prescripției (Hp din 25.10.2022), astfel de sesizări reprezintă și manifestarea unei revolte interne față de instanța supremă. De altfel, o sesizare identică a CJUE tot a CA Brașov a fost anulată chiar de către instanța supremă în soluționarea unei cereri de strămutare formulată de fostul președinte al CJ Brașov, Aurelian Cancescu.
Practic în acest moment CJUE este invitată de către judecătorii brașoveni să desființeze autoritatea instanței supreme naționale față de instanțele inferioare, pentru că deciziile CCR pe prescripție nu mai sunt obligatorii doar prin ele însele, ci mai ales întrucat ÎCCJ a stabilit acest lucru printr-un mecanism obligatoriu de unificare a jurisprudenței. Bineînțeles că în sesizarea CA Brașov nu se amintește și de deciziile ÎCCJ, pentru că CCR are deja în fața instanței europene antecedentele unei instanțe pur politice, care poate fi deci contrată, pe când ICCJ este totuși instanța suprema națională și un conflict cu ea este de neimaginat”, și-a completat Toni Neacșu analiza, citată integral de luju.ro.
Conform acestei analize, mișcarea strategică a magistraților brașoveni a fost aceea de a ataca indirect Înalta Curte de Casație de Justiție. CCR este o instituție mai ușor de atacat, dat fiind faptul că ea este în primul rând politică; în acest fel, CA Brașov și-a crescut considerabil șansele de a avea câștig de cauză în ochii CJUE.
