Potrivit informațiilor oferite de sondajul „Future of Work and Skills”, realizat de PwC în septembrie 2021, productivitatea angajaților a crescut în munca de la distanţă/hibrid. 60% din respondenți au menționat că organizația lor a avut performanțe mai bune în raport cu obiectivele propuse. Majorarea timpului alocat muncii ca urmare a lucrului de la distanţă, mai puţine distrageri de atenţie, implementarea de noi tehnologii, realizarea unor întâlniri mai eficiente, principalele motive pentru aceste rezultate surprinzătoare.
În România, doar 11% dintre companii preferă munca de la birou. Avantajele și dezavantajele muncii în regim hibrid
În timpul pandemiei, mulţi angajaţi s-au obişnuit să lucreze de la distanţă şi au constatat adesea că acest lucru aduce avantaje de care doresc să beneficieze şi în perioada post-pandemică. Astfel, majoritatea companiilor participante la studiu integrează lucrul la distanţă în planificarea lor pe termen lung, deoarece înţeleg că acest lucru este esenţial pentru experienţa angajaţilor şi oferă, de asemenea, numeroase beneficii business-ului în ceea ce priveşte flexibilitatea.
Munca de la distanță a reprezentat o necesitate în cei doi ani de pandemie, asta după ce au fost adoptate măsurile de restricție ale Guvernului. Așadar, peste 86% dintre companiile respondente la sondajul HR Barometru realizat de PwC România în luna martie vor continua să lucreze în regim hibrid şi doar 11% vor relua activitatea obligatorie la birou pentru toţi angajaţii. Este vorba, desigur, despre companii alte căror activităţi se pot derula la distanţă. Dintre organizaţiile care vor lucra în regim hibrid, 58,9% o vor face după anumite reguli, precum un număr de zile obligatoriu sau planificarea zilelor de prezenţă printr-o aplicaţie dedicată, în timp ce un sfert vor lăsa la alegerea angajatului prezenţa la birou.
Mai importantă decât munca la distanţă este autonomia / posibilitatea de a alege. Nu este deloc exclus ca pe măsură ce angajaţii încep să revină la birou într-o proporţie mai mare, preferinţele să evolueze mai mult înspre interacţiune, chiar dacă nu ne putem aştepta la o întoarcere totală la abordările de dinainte de pandemie, cu program fix la birou.
Fie că vorbim de locaţie sau de programul de lucru, flexibilitatea este larg acceptată în toate sectoarele. Desigur sectoarele în care o mare parte din angajaţi trebuie să interacţioneze fizic cu clienţii, dar şi sectoarele care au structuri organizaţionale ierarhice, tradiţionale tind să fie mai conservatoare în această acceptare. În sectorul Energie (utilităţi / produse petroliere), de exemplu, se regăsesc mai multe companii care nu iau în calcul permanentizarea telemuncii sau nu o consideră relevantă pentru activitatea lor, dar proporţia lor rămâne mică (20%). Urmează sectoarele: servicii financiare (11%) şi FMCG/Retail (6%), după cum relevă datele din HR Barometru. La cealaltă extremă se află sectoarele în care se lucrează cu tehnologia, structurile sunt mai degrabă pe proiecte, cu un grad mare de autonomie al echipelor şi indivizilor (IT&C, servicii profesionale, etc.)
În acelaşi timp, a crescut şi fenomenul de epuizare (”burnout”) din cauza creşterii volumului de muncă, dar şi a dificultăţii de deconectare, pe fondul unui stres general determinat de anxietatea faţă de boală, reducerea interacţiunilor umane, etc. Conform aceluiaşi sondaj, aproximativ 75% dintre lideri nu sunt pe deplin încrezători că volumul de muncă este gestionabil pentru angajaţi. De altfel, se pare că acest fenomen a contribuit, la nivel global, la un număr record de demisii care nu sunt generate neapărat de alte oportunităţi de muncă, ci pur şi simplu din dorinţa de a face o schimbare sau de a creşte calitatea vieţii, comportament de altfel explicabil în urma unei situaţii de criză şi de reevaluare a priorităţilor.
Angajatorii trebuie să regândească modul de lucru în esenţă, să dezvolte şi să execute strategii noi, dinamice, să investească continuu nu doar în tehnologie, dar şi în competenţe relevante, mai ales pentru management, în a gestiona echipa la distanţă, întrucât colaborarea virtuală a devenit o parte integrantă a experienţei angajaţilor şi clienţilor.
