În Europa, principala cauză pentru criza spre care se îndreaptă sistemele de pensii este determinată de populaţia în curs de îmbătrânire, în timp ce forţa de muncă este în scădere.
Până în anul 2050 se așteaptă ca dependenţa demografică a persoanelor vârstnice să crească, depăşind:
- 75% în cazul Italiei, Spaniei şi Greciei
- 50% în majoritatea ţărilor UE
De asemenea, factori precum intrarea mai târzie în câmpul muncii, cariere mai puţin stabile şi un şomaj ridicat în rândul tinerilor în unele dintre cele mai îndatorate ţări, conduc la un adevărat colaps al finanţelor publice.
Care ar fi soluțiile pentru a preveni această situație?
Specialiști în dmeniu, cum este Karina Doorsley, economist la Economic and Social Research Institute din Dublin, afirmă că o soluţie parţială ar consta în formarea unei populaţii mai bine pregătite, cu salarii mai mari și care să plătească taxe mai mari.
Dar cu toate că problema pensiilor poate fi rezolvată în diferite moduri, voinţa politică pentru a face acest lucru este redusă.
Guvernele sunt puţin dispuse să ofere alegătorilor perspectiva de a munci până la vârste mai înaintate sau de a le lua mai mult din buzunare, citează businessmagazin.ro.
Cum stau lucrurile în Europa în ceea ce privește sistemul de pensii
În Franţa majorarea vârstei de pensionare a devenit un subiect sensibil.
În acest sens, economistul Karina Doorsley a declarat că: „Politic, acest lucru este foarte dificil, pentru că niciuna dintre opţiuni nu este foarte bine primită“.
In prezent, sistemele de pensii pay-as-you-go sunt norma în cea mai mare parte a lumii. Problema este că în timp ce trăim vieţi mai lungi şi mai sănătoase, vârsta de pensionare a rămas mai mult sau mai puţin constantă, iar oficialii aleşi se opun creşterii pensiilor, citează aceeași sursă.
De asemenea, în încercarea lor de a soluționa problema, politicienii întâmpină opoziţia sindicatelor.
Și cum pentru mulţi alegători pensiile reprezintă un subiect important, partidele politice vor alege să obţină acceptul electoratului, în defavoarea încercării de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.
În Suedia reforma sistemului de pensii necesită susţinere transpartinică. Iar acest model pare a fi o soluție către care se orientează anumiți strategi pentru a scăpa de părtinirea politică.
Guvernele care vor reuși să majoreze vârsta de pensionare, vor putea oferi oamenilor:
- atât posibilitatea extinsă de a alege când şi cum să se pensioneze
- cât și stimulente financiare pentru muncă până la vârste mai înaintate
Dar, luarea unor astfel de măsuri necesită mult curaj din partea clasei politice.
În Germania, potrivit deutsche-rentenversicherung.de, începând cu 01 ianuarie 2021 a intrat în vigoare “Legea Pensiilor de Bază”, conform căreia pensia de bază este un supliment la pensia existentă stabilită prin lege, al cărei cuantum se stabilește individual în funcție de perioada lucrată, perioadă care trebuie să fie de cel puțin 33 de ani.
În contextul sistemului de pensii, preşedintele Fundaţiei pentru Drepturile Generaţiilor Viitoare din Germania, Carl-Georg Luft, a declarat:
„Există multe posibilităţi pentru schimbarea sistemului. Iar acesta trebuie schimbat foarte rapid pentru a avea o şansă ca dezechilibre să nu apară pe viitor“.
